18.1 C
Campulung Muscel
18/06/2024

Ceremonie impecabilă pentru lansarea evenimentului „Câmpulung, Capitala Scrisului Românesc” -Elena Lasconi a reconstituit momentul de acum 500 de ani, înmânându-i o scrisoare primarului Braşovului

În ziua în care, în urmă cu 500 de ani, la Câmpulung, era aşternut primul text în Limba Română, urmaşii expeditorului şi destinatarului au marcat momentul istoric celebrând scrisul şi copiii înzestraţi cu un dar tot mai rar. Marţi, 29 iunie 2021, primarul Câmpulungului i-a fost gazdă celui al Braşovului, ceremonialul fiind replicat, pe 30 iunie 2021, cu rolurile inversate. Nici că se putea o temă mai inspirată a festivităţii de lansare a evenimentului „Câmpulung, Capitala Scrisului Românesc” precum corespondenţa între elevi talentaţi din municipiile unite prin „Scrisoarea lui Neacşu către judele Braşovului”, cel mai vechi document în Limba Română, păstrat până astăzi. Mesajele oficialităţilor în ziua împlinirii unei jumătăţi de mileniu de la compunerea unui crâmpei care a traversat cinci secole, asigurându-ne locul în istorie, au fost urmate de premierea copiilor din Câmpulung şi Braşov, care au făcut schimb de scrisori. Elena Lasconi a pregătit şi ea o scrisoare pentru musafir, care s-a angajat să-i întoarcă gestul, a doua zi, când delegaţia noastră urma să facă deplasarea la Braşov.
Scrisoarea Elenei Lasconi pentru primarul Braşovului
Ceremonia desfăşurată în sala mare a Primăriei, pregătită profesionist, cu un decor cum n-a avut niciodată, a fost deschisă de gazda Elena Lasconi, cu un mesaj conceput de ea însăşi pentru oaspeţii săi. „În urmă cu o jumătate de mileniu, Neacşu scria în Limba Română. Îl aniversăm astăzi, pentru a ne asigura că, şi peste 500 de ani, el şi scrisoarea sa vor fi evocaţi în Limba Română şi cinstiţi în conştiinţa românilor. Cred că ar trebui să învăţăm din trecut. Neacşu îl avertiza pe judele Braşovului, Hanăş Begner (Hans Benkner), de pericolul turcesc care ameninţa Europa creştină. Conţinutul scrisorii arată solidaritatea şi unitatea românilor de dincolo şi dincoace de Carpaţi, care, în faţa ameninţărilor, au ştiut să facă front comun. Ceea ce este o lecţie pentru fiecare dintre noi, astăzi. Doar solidari, uniţi şi prin iubire putem construi. Ura şi dezbinarea nu pot sta la baza unui viitor pe care ni-l dorim cu toţii pentru copiii noştri şi pentru noi înşine.”, a rostit aceasta, după care a dat citire scrisorii sale adresate primarului Braşovului.
Textul simplu, scris de mână de primăriţă, pe două pagini marcate cu sigla şi sigiliul evenimentului, este dovada dorinţei Elenei Lasconi de a-i ieşi impecabil calendarul de evenimente, unul generos, cuprins în intervalul iunie – decembrie 2021.
„Înţeleptului şi cinstitului primar Allen Coliban, din Braşov, multă sănătate de la primarul Elena Lasconi, din Câmpulung!
Îţi dau de ştire că, acum 500 de ani, oameni din ţări diferite pe atunci, Ţara Românească şi Transilvania, uniţi prin aceeaşi limbă şi aceeaşi conştiinţă, erau solidari în faţa unor pericole, care îi ameninţau din exterior, dornici ca ei şi urmaşii lor să facă faţă acestor pericole şi să trăiască în pace.
Suntem datori faţă de ei, dar şi faţă de copiii noştri, să facem tot ce ne stă în putinţă ca românii să trăiască vremuri fericite şi prospere.
Astăzi, să dăm de ştire românilor din România şi de peste graniţe că, prin solidaritate, iubire şi unitate, prin respectarea şi cultivarea Limbii Române, vom fi capabili să facem faţă vremurilor şi oricăror încercări şi să asigurăm viaţa pe care o dorim pentru copiii noştri.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
Primar Elena Lasconi
29 iunie 2021”
29-30 iunie, zilele de naştere a „Scrisorii lui Neacşu”
Bucuros de invitaţie, primarul Braşovului a mărturisit că este o onoare să sărbătorească împreună cu câmpulungenii un moment important pentru istoria Limbii Române. „Nu pot să nu remarc că se păstrează ciclicitatea formulelor de adresare, şi de debut, şi de încheiere. Pentru cei care nu cunosc, s-ar putea să sune un pic preţios sau forţat. Dar într-o formulare similară era şi scrisoarea iniţială, care avea strict formulele de început şi încheiere ca fiind singurele părţi în slavonă. În rest, este surprinzător faptul că, acum 500 de ani, se vorbea preponderent în termeni latini. Aproape 94% din „Scrisoarea lui Neacşu către judele Braşovului” foloseşte termeni de origine latină. Totodată, este surprinzător faptul că fluiditatea scrisului şi a Limbii Române este simplu de înţeles şi pentru noi, cei de acum. Aceasta este important să transmitem mai departe generaţiilor tinere, într-un moment în care identitatea Limbii Române este supusă multor încercări. Ar fi bine să ne gândim cât de important este că limba noastră, acum 500 de ani, suna a Limba Română pe care o vorbim astăzi, în vreme ce pentru limbi de circulaţie internaţională, dacă este să le comparăm forma arhaică, avem nevoie de translatori şi multe explicaţii pentru a le înţelege. 29 şi 30 iunie sunt zilele determinate a fi cele ale elaborării documentului iniţial, le putem transforma într-o sărbătoare a solidarităţii, într-un prilej de a realiza cât de strânse erau legăturile nu doar comerciale, care sunt atât de bine documentate, cât şi cele culturale între regiunile care urmau să formeze actuala Românie. Toate acestea sunt elemente identitare ale noastre ca naţiune şi indivizi.”, a fost mesajul primarului Allen Coliban pentru organizatorii ceremoniei câmpulungene.
Proiectul cu scrisorile a implicat peste 500 de elevi
Potrivit majorităţii cercetătorilor, înainte de 1521 au mai fost scrise documente în Limba Română, dar timpul nu le-a scos la iveală, lăsând „Scrisorii lui Neacşu” privilegiul de a fi cea dintâi mărturie consemnată în graiul naţional. Referinţele de natură istorică, precum şi prezentarea condiţiilor de organizare a concursului de scrisori i-au aparţinut viceprimarului Nicolae Zaharia, profesor de Istorie, care a accentuat importanţa documentului datat 29-30 iunie 1521, importanţă istorică, dar şi lingvistică. Conform acestuia, „Scrisoarea lui Neacşu” conţine 202 cuvinte, dintre care 190 sunt în latină.
Proiectul „Câmpulung 2021, Capitala Scrisului Românesc” a fost conceput cu două componente, educaţională şi culturală. Principala activitate culturală a constat în editarea unui volum în care să fie cuprinse toate studiile şi cercetările despre Neacşu, din Câmpulung. O echipă formată din 11 cercetători de la Universitatea din Piteşti, Academia Forţelor Terestre din Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, Universitatea „Valahia”, din Târgovişte, şi Arhivele Naţionale, a colaborat la realizarea acestui volum, cu lansarea programată pe 1 iulie 2021, la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”.
Componenta educaţională s-a adresat şcolilor implicate într-o interesantă corespondenţă cu instituţii partenere din Braşov, încheiată cu premierea de către municipalitate a celor mai frumoase scrisori şi cu editarea unei lucrări conţinând munca elevilor implicaţi în proiect. Şcoala „Oprea Iorgulescu” a colaborat cu Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” – 22 de elevi implicaţi; Şcoala „Nanu Muscel” cu Şcoala nr.11 „Ştefan Octavian Iosif” – 152 de elevi implicaţi; Şcoala „Theodor Aman” cu Şcoala nr.27 „Anatol Ghermanschi” – 14 elevi implicaţi; Şcoala „Sfântul Iacob” cu Şcoala Gimnazială nr.5 – 35 de elevi implicaţi; Liceul cu Program Sportiv cu Şcoala nr.2 Codlea şi Liceul cu Program Sportiv Braşov – 70 de elevi implicaţi; Liceul Teoretic “Dan Barbilian” cu Colegiul de Ştiinţe ale Naturii „Emil Racoviţă” – 32 de elevi implicaţi; Colegiul Pedagogic „Carol I” cu Liceul Pedagogic „Andrei Mureşanu” – 174 de elevi implicaţi; Colegiul „Dinicu Golescu” cu Colegiul „Andrei Şaguna” – 4 elevi implicaţi; Colegiul Tehnic Câmpulung cu Colegiul Tehnic Transporturi Braşov – 8 elevi implicaţi, Seminarul Teologic „Iustin Patriarhul” şi Seminarul Teologic „Dumitru Stăniloae” – 33 de elevi implicaţi.
Proiectul a reunit 19 unităţi de învăţământ, 545 de elevi participanţi, 98 de scrisori aflate în etapa finală de evaluare, care urmează să fie publicate în volumul aniversar, prezentat la începutul anului şcolar 2021-2022.
Partea finală a evenimentului a fost rezervată ceremoniei de premiere, în cadrul căreia copiilor li s-au înmânat cadouri consistente din partea autorităţilor, care, pe lângă articolele promoţionale, au conţinut şi un premiu în sumă de 500 de lei.
8Mara Manu, Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu” (clasa a V-a);
8Ana Cornelia Bontescu, Şcoala Gimnazială nr.2 Codlea (clasa a V-a);
8Sofia Oprea, Şcoala Gimnazială „Nanu Muscel” (clasa a VI-a);
8Mihnea Popa, Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” (clasa a VI-a);
8Maria Văcăroiu, Şcoala Gimnazială „Theodor Aman” (clasa a VII-a);
8Serena Gabriela Melicianu, Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” (clasa a VII-a);
8Andra Ungureanu, Şcoala Gimnazială „Nanu Muscel” (clasa a VIII-a);
8Beatrice Siko, Şcoala Gimnazială nr.27 „Anatol Ghermanschi” (clasa a VIII-a);
8Ştefan Vasilescu, Liceul Teoretic „Dan Barbilian” (clasa a IX-a);
8Lorena Belciug, Colegiul de Ştiinţe ale Naturii „Emil Racoviţă” (clasa a IX-a);
8Ştefania Pătru, Liceul Teoretic „Dan Barbilian” (clasa a X-a);
8Bianca Andreea Anton, Colegiul de Ştiinţe ale Naturii „Emil Racoviţă” (clasa a X-a);
8Elena Cojocaru, Liceul cu Program Sportiv Câmpulung (clasa a XI-a);
8Miruna Năfureanu, Colegiul de Ştiinţe ale Naturii „Emil Racoviţă” (clasa a XI-a);
8Ruxandra Gavrilă, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” (clasa a XII-a);
8Ludmila Rotaru, Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov (clasa a XII-a).
La final, copiii şi profesorii lor au fost poftiţi să servească tortul aniversar realizat în formă de scrisoare, în faţa căruia au capitulat, pe rând, ochii şi papilele gustative.
Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!