La toamnă, când se reia activitatea instanţelor, după vacanţa judecătorească, se fac trei ani de când autorităţile de la Valea Mare Pravăţ au deschis un proces celor de la Câmpulung, din cauza terenului Mausoleului Mateiaş. În 2021, litigiul, care se judecă la Tribunalul Argeş, a înaintat foarte lent, din cauza unei expertize nefinalizate în cei doi ani trecuţi de când judecătorul a dispus întocmirea ei. Împrospătăm informaţia potrivit căreia, toamna trecută, la o săptămână după învestirea în funcţie, Elena Lasconi le-a cerut consilierilor să accepte angajarea unei case de avocatură, pentru a apăra municipalitatea în cinci procese complicate. Ulterior, a fost depistată şi a şasea cauză, în care Primăria trebuia să fie reprezentată profesionist. Una dintre speţe, care impunea serviciile unui avocat rodat în cazuri deosebite, privea proprietatea de la Mateiaş, pe care o revendică Primăriile Câmpulung şi Valea Mare Pravăţ. Celor două administraţii locale li s-a alăturat o familie din zonă, care are interes să obţină parcarea.
Câmpulungul este în situaţia de a pierde terenurile de la Mateiaş
Municipalitatea figurează ca pârâtă în litigiul cu Primăria Valea Mare Pravăţ, iniţiat de fostul primar Ion Boncoi, după ce tandemul Ţâroiu – Ghinea a trecut în domeniul public al municipiului pământurile de la Mateiaş, cel de sub construcţii şi cel dimprejur, cu o suprafaţă de peste 14.000 de metri pătraţi. Dosarul deschis pe 17 septembrie 2018, la Tribunalul Argeş, de către Unitatea Administrativ – Teritorială Valea Mare Pravăţ, urmăreşte revocarea Hotărârii Consiliului Local Câmpulung nr.4 din 31 ianuarie 2018. Acestei cauze i-a fost conexată o alta, avându-i ca reclamanţi pe Cătălin Petrişor Solomon, Emilia Solomon, Roxana Nicoleta Oancea şi Ancuţa Vâjan, care solicită o suprafaţă de aproximativ 3.000 de metri pătraţi, despre care aceştia susţin că s-ar suprapune terasei de paradă a Mausoleului Mateiaş. Altfel spus, actuala parcare ar fi aparţinut familiei Solomon, care a deschis acţiunea pentru recunoaşterea dreptului de proprietate abia în 2018.
Pe 31 ianuarie 2018, consilierii locali ai Câmpulungului au trebuit, la propunerea Executivului, să voteze o hotărâre, prin care aprobau trecerea în domeniul public al municipiului a terenului de la Mateiaş. Nu mai insistăm asupra formelor diferite ale hotărârii votate şi hotărârii publicate pe site, modificate şi ca suprafaţă, mărită din pix, şi ca valoare de piaţă a terenurilor, cel aflat sub construcţii şi fâneaţa situată în extravilanul comunei Valea Mare Pravăţ, punctul „Mausoleu Mateiaş”. Forma finală a hotărârii conţine următoarea suprafaţă totală trecută în domeniul public al Câmpulungului: 14.544 metri pătraţi (1.820 metri pătraţi, teren sub construcţii, şi 12.724, metri pătraţi, fâneţe). O diferenţă de 452 metri pătraţi, pe plus, faţă de ce s-a votat în plen.
Expertiza n-a fost gata în doi ani. Litigiul se reia abia la jumătatea lunii octombrie
Primăria Valea Mare Pravăţ contestă felul în care municipiul şi-a însuşit pământul de la Mateiaş. Procesul, care a început în toamna anului 2018, este blocat de nefinalizarea expertizei tehnice în specialitatea topometrie, cerute de magistratul de la Tribunalul Argeş, în luna mai a anului 2019, care trebuie să lămurească următoarele obiective: „identificarea şi transpunerea în teren a suprafeţei de 14.544 mp, ce face obiectul H.C.L nr.4/31.01.2018; expertul să precizeze pe raza cărei unităţi administrativ teritoriale se află acest teren şi dacă există act primar de proprietate cu privire la acest teren; să se identifice, în măsura în care este posibil, suprafaţa de 3.000 mp, prevăzută în Hotărârea de Consiliu Local nr.72/23.09.1999, care se regăseşte şi în Hotărârea de Guvern nr.447/16.05.2002; să se arate dacă această suprafaţă de teren reprezintă suprafaţa de sub construcţia mausoleului, pe raza cărei unităţi administrativ-teritoriale se află şi dacă această suprafaţă de 3.000 mp este inclusă şi în suprafaţa de 14.544 mp din H.C.L nr.4/31.01.2018.” Restul cerinţelor privesc suprafaţa de 19.300 metri pătraţi aparţinând familiei Solomon. Cătălin Solomon se luptă în instanţă pentru diferenţa de la 19.300 mp, proprietatea deţinută de părintele său, la 15.180 mp, suprafaţa care a făcut obiectul succesiunii, pentru care exista carte funciară la acel moment. Adică 4.120 mp, din care în teren s-ar mai regăsi 2.888 mp – neîntabulaţi în cartea funciară -, pentru care acesta solicită să i se recunoască dreptul şi calitatea sa de moştenitor unic. Teren identificat a fi parcarea complexului monumental. Totodată, judecătorul de la Piteşti vrea să afle şi „dacă există suprapunere de teren între suprafaţa de 14.544 mp, ce face obiectul H.C.L nr.4/31.01.2018, şi suprafaţa de 19.300 mp” a familiei Solomon.
Pe 9 mai 2019, instanţa l-a numit ca expert, prin tragere la sorţi, pe Ionel Drăguţ, a cărui sarcină era să efectueze expertiza tehnică în specialitatea agricultură. La acel moment, magistratul a respins cererea de înlocuire a expertului. Totuşi, pe 26 septembrie 2019, după un termen în care i-a cerut specialistului să depună lucrarea de expertiză dispusă, l-a înlocuit pe Ionel Drăguţ, la solicitarea acestuia, cu Elena Camelia Stănculeanu. După două adrese şi avertismente de amendă către expert, dacă nu prezintă studiul solicitat, în ianuarie şi februarie 2020, procesul a fost amânat de protestul în justiţie. Iar pe 2 aprilie, acţiunea a fost suspendată în baza Decretului Preşedintelui României din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României.
Pe 25 iunie 2020, procesul s-a reluat, dar la primul termen din starea de alertă nu s-a întâmplat mare lucru. Judecătorul a admis cererile de amânare ale expertului şi reclamanţilor, cel dintâi primind un nou avertisment de amendă dacă nu finalizează şi depune la dosar expertiza. Litigiul a debutat, aşadar, cu o pauză întinsă pe durata vacanţei judecătoreşti. Pe 29 octombrie 2020, la prima înfăţişare după concediul magistraţilor, nimic nou: al patrulea avertisment cu amenda pentru doamna expert, care a avut răgaz până pe 14 ianuarie 2021 să încheie lucrarea.
Cum aceasta nu s-a conformat, la începutul anului, magistratul i-a aplicat o amendă de 300 de lei pentru întârzierea judecării cauzei, ca urmare a nedepunerii raportului de expertiză. Care n-a fost gata nici pe 8 aprilie, prin urmare, a primit încă un răgaz, până pe 3 iunie. Dată la care procesul a fost amânat tocmai până pe 14 octombrie 2021.
Magda BĂNCESCU
Procesul pentru pământurile Mausoleului Mateiaş, ţinut pe loc de o expertiză cerută acum doi ani
