17.9 C
Campulung Muscel
June 15, 2021

Dulceţurile, siropurile, şerbetul şi zacusca, preparate la Lunca Gârtii, căutate la Muzeul Ţăranului Român

Un brand local, născut la Lunca Gârtii, îi cucereşte numaidecât pe cei care gustă delicatesele pregătite de „Casa Tanti Maria”. Beciul doamnei Mariana Găncilă este „raiul pe pământ” pentru gurmanzii care abia aşteaptă să încerce bunătăţile ajunse şi pe mesele bucureştenilor. Musceleanca prin adopţie şi-a încropit la Stoeneşti, în acest sat mirific, în care s-au statornicit câţiva francezi cuceriţi de frumuseţea locurilor, o gospodărie, în care valorifică aproape tot ce-i oferă pădurea. Fructele, plantele şi ciupercile se transformă în sucuri, dulceţuri, şerbeturi şi zacuscă, cu care, la fiecare două săptămâni, întreprinzătoarea merge la târgurile de la Muzeul Ţăranului Român, din Bucureşti, unde are clienţi fideli. De curând, graţie celor de la Fundaţia „Conservation Carpathia”, care derulează proiectul „Roadele Munţilor”, am avut ocazia să-i descoperim pe aceşti oameni minunaţi. Roadele munţilor se înghesuie cuminţi şi pe rafturile cămării doamnei Mariana, care a pregătit pentru oaspeţii ei un prânz regesc.
22 de feluri de dulceaţă, siropuri şi zacuscă, acreditate ca „produs montan”
„Casa Tanti Maria” reprezintă una dintre colaborările Fundaţiei „Conservation Carpathia”, inclusă în proiectul „Roadele Munţilor”, prin care sunt aduşi în prim plan oameni autentici, care se implică, pentru a pune pe masa amatorilor de produse tradiţionale delicii culinare, pregătite după reţetele de odinioară, cu materie primă de calitate. În cazul doamnei Mariana Găncilă, materia primă este reprezentată de ce-i oferă grădina şi pădurea. „Casa Tanti Maria” reprezintă un ajutor pentru cei de la „Conservation Carpathia”, pregătind gustările pentru muncitorii care lucrează pentru fundaţie. Vizita la gospodăria ţărănească din Lunca Gârtii s-a dorit o încununare a experienţei gastronomice din imediata apropiere a munţilor Făgăraş, unde Fundaţia „Conservation Carpathia” îşi desfăşoară activitatea.
Familia de la Stoeneşti, care a dezvoltat brandul „Casa Tanti Maria”, deţine o mică afacere, cu un personal limitat la cinci lucrători. Întrucât producţia se dezvoltă, fiind în construcţie o secţie nouă, întreprinzătorii vor avea nevoie de forţă de muncă. Pe care aceştia sunt aproape siguri că n-o vor găsi. Amplifică dificultăţile de recrutare a angajaţilor şi lipsa mijlocului de transport la Lunca Gârtii. Din acest motiv, soţii Găncilă le iau, dimineaţa, de acasă pe doamnele care lucrează la bucătărie, iar, la încheierea programului de lucru, le duc înapoi.
Producţia „Casei Tanti Maria” înseamnă peste 150 de tipuri de produse, cărora, în fiecare an, li se adaugă ceva nou. „Tot ce se produce la „Casa Tanti Maria” este natural, ori din grădină, ori din pădure, ori de la micii producători. Legumele sunt cultivate de ţărani. De unde vin eu, de la Topoloveni, avem terenuri, pe care le cultivăm. Totul este preparat manual, nu avem nimic industrializat şi nici n-o să industrializăm, făcut la tuci, la foc de lemn de brad. Legumele sunt coapte, iar dulceţurile sunt preparate câte un kilogram, câte un kilogram, pentru că nu se poate face mai mult. Acum un an, am accesat şi fonduri, cu care ne-am luat utilaje de strictă necesitate, dar am început şi o construcţie nouă. N-am finalizat-o, sperăm că în acest an, cel puţin, de sărbătorile din decembrie, să avem noua secţie, pe care mi-o doresc mai demult. Important este că ne place ceea ce facem şi facem din tot sufletul.”, a afirmat Mariana Găncilă înainte de a ne invita în beci, pentru a-i vedea minunăţiile: mai bine de 20 de sortimente de zacuscă, siropuri, dulceţuri, şerbeturi, dar şi noutăţi precum arpagicul murat ori măcrişul la borcan. Sau zacusca de ardei copt cu miere şi muştar, care nu este de găsit prea uşor.
„Anul acesta, sper să mai scoatem câteva produse noi pe piaţă. Acum două săptămâni, i-am avut la noi pe cei de la „Produs Montan”, pe dosar am acreditat 22 de produse montane, ceea ce se găseşte în zona de munte: dulceaţa de cireşe negre amare sălbatice, dulceaţa de nuci, de fragi, de zmeură, de soc, de mure, siropul de brad, soc, afine, mure, fragi. Iar dintre felurile de zacuscă, o avem pe cea de ghebe, picantă şi nepicantă, zacusca de gălbiori, de ciuciuleţi, avem ghebele murate, cam tot ce se face în pădurile din zona noastră.”, a afirmat gazda noastră. În afara celor acreditate ca produs montan, cămara conţine mult mai multe bunătăţi: zacusca de păstrăv, de vinete, de gogonele, dulceaţa de smochine aduse de la Techirghiol, de cireşe, vişine, merişor, gutui, pelteaua de gutui, dulceaţa de ardei iute, siropurile de cătină, păpădie, vişine, căpşune. Pentru oaspeţi, gazda a pregătit socată proaspătă şi suc de cătină.
Este în curs de finalizare şi procedura pentru acreditarea ca „produs tradiţional”
„Se munceşte foarte mult, nu prea avem sâmbătă şi duminică.”, ne spunea doamna Mariana, care, din două în două săptămâni, merge la Muzeul Ţăranului Român, unde îşi expune produsele. „Avem destul de mulţi clienţi în Bucureşti. Avem trei băcănii în Bucureşti, cărora le livrăm produsele noastre, una în Piteşti şi una în Câmpulung. Avem mulţi clienţi care, odată ce au gustat de la noi, revin.”, a continuat aceasta. Oamenii nu cresc oi sau vite, dar au doi porci şi o purcică, de pe urma căreia proprietarii s-au ales cu 12 purcei. Poiata, plină de găini, a fost „uşurată” de câteva bucăţi frumuşele, ajunse în tavă sau în tuci, pentru primirea musafirilor aduşi de „Conservation Carpathia”.
„Avem o etichetă mai rustică, dar urmează să ne apară cea definitivă, cu codurile de bare şi inscripţia de „Produs montan” şi „Produs tradiţional”. Toamna trecută, noi am demarat procedura de acreditare de “produs tradiţional” şi cu Direcţia Agricolă, pentru o parte dintre produse. Au venit la noi cei de la Direcţia Agricolă şi au stat o săptămână. Avem dosarul în acreditare, dar, fiind situaţia actuală din ţară, actele merg mai greu.”, este încrezătoare doamna Mariana că mult a fost, puţin a rămas. „Am avut nişte colaboratori foarte buni în procesul de acreditare. Noi avem analize la aproape toate produsele pe care le facem, dar în momentul în care am demarat procedura de acreditare, a trebuit refăcute pentru fiecare produs în parte. Iar analizele ne costă foarte mult.”
După finalizarea construcţiei noi, spaţiul actual al beciului, al sălii de mese şi al bucătăriei va fi transformat într-o terasă generoasă. Deasupra secţiei de producţie sunt proiectate zece camere, fiecare cu baie, făcute numai din lemn. „Sperăm că vom putea s-o acoperim cu şiţă. Avem teren până aproape de Mateiaş şi durează 40 de minute până sus, la Mateiaş, lejer, uitându-vă de jur împrejur la peisaj. Este foarte frumos. Este foarte multă linişte! Eu mă trezesc la cinci dimineaţa, nu mi se pare greu, căci mă spăl, mă duc afară şi-mi beau cafeaua, cântă păsărelele, iarna vin veveriţele şi este MINUNAT! În ultimii 20 de ani, am stat la Piteşti. Venind aici, m-am decis să rămân. Făceam cu totul altceva. După ce mi-a apărut băieţelul, am vrut un pic de linişte. Şi am venit aici, unde m-am îndrăgostit de locuri, de oameni şi de linişte.”, mărturisea doamna Mariana.
O fană a ciupercilor, aceasta ne spunea că nu i s-a părut foarte greu să pregătească preparate nelipsite din cămările româncelor. „Mama mea a lucrat la fabrica de conserve de la Topoloveni, iar noi, copii fiind, până în ’89, mergeam în practică la fabrica de conserve. Mama mea le făcea în casă, nu este o mare greutate, numai să vrei. Toată lumea întreabă: ce produs aveţi mai bun? Nu ştiu care este mai bun. Fiecare are picătura aceea de ceva.”, a încheiat doamna Mariana.
Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!