Începând cu anul 2009, Fundaţia Conservation Carpathia a iniţiat şi implementat în zona Munţilor Făgăraş unul dintre cele mai ample proiecte de conservare privată a fondului forestier, derulează campanii de reîmpădurire a suprafeţelor tăiate la ras de băieţi deştepţi, care au făcut averi colosale de pe urma exploatărilor ilegale de material lemnos, gestionează la standarde moderne, non-invazive, fauna şi flora din zonele montane şi se implică în sprijinirea comunităţilor locale, promovând micii producători pentru dezvoltarea unor afaceri de familie, care să aducă un trai mai bun în zonă, în deplină armonie cu natura. Într-o perioadă în care tot mai mulţi oameni aleg mâncarea procesată la maxim sau modificată genetic în locul alimentelor naturale, Fundaţia Conservation Carpathia vine cu o nouă iniţiativă: „Roadele munţilor – produse alese, din Făgăraş culese”, un centru alimentar (food hub), care distribuie produse tradiţionale direct de la micii producători din judeţul Argeş şi judeţele vecine. Centrul a fost înfiinţat cu scopul de a deveni o alternativă economică de lungă durată pentru producătorii locali din Munţii Făgăraş şi de a demonstra că economia verde, non-extractivă, devine suport pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Mai mult decât atât, în acest an, Fundaţia Conservation Carpathia, la invitaţia factorilor interesaţi, a început o serie de acţiuni care să vină în sprijinul localnicilor pentru a pune bazele primelor Puncte Gastronomice Locale din sudul Munţilor Făgăraş.
„Broască” a la „doamna Luiza”!
Începând cu anul 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a creat posibilitatea de înfiinţare şi autorizare a Punctelor Gastronomice Locale. Această iniţiativă se adresează pensiunilor care nu au autorizată unitatea de servire a mesei sau pentru tur operatorii care vor să ofere o masă la localnici. Scopul acestor Puncte Gastronomice Locale este de a aduce mai aproape de vizitatori bucătăria tradiţională, cu produse naturale, preparate după reţete de familie, cu ingrediente sănătoase. Practic, localnicii invită la masa lor musafirii veniţi în vacanţă în sat. Graţie invitaţiei Fundaţiei Conservation Carpathia, pe 28 mai, în cadrul unei excursii organizate (info trip) la care au participat mai mulţi reprezentanţi mass-media, am aflat pe viu cam ce înseamnă un Punct Gastronomic Local, vizitând gospodăria soţilor Burnea de la Podu Dâmboviţei, unde am servit un prânz ţărănesc autentic, cu bucate alese, care au scos în evidenţă talentul şi priceperea „doamnei Luiza”, aşa după cum ne-a fost prezentată, în ale bucătăriei tradiţionale româneşti din acest colţ de Rai. Am fost răsfăţaţi cu ţuică, afinată, murată, caşcaval afumat, caşcaval opărit, telemea de vacă, brânză de coşuleţ, sloi şi cârnaţi de la garniţă, urzici, varză murată, jintiţă, ciuperci, însă, cel mai apreciat produs a fost, de departe, „broasca”, o specialitate a casei din mămăligă şi slăninuţă. „Se adaugă în apă de slănină, se fierb şi, când este aproape gata, punem mălaiul şi facem mămăliguţa. După aceea o punem pe un taler de lemn, se scot cu furculiţa bucăţile de slănină din mămăligă, se taie pe taler, pe fund, cum îi zicem noi, şi servim cu varză murată cu piper, este extraordinar! Broasca, aşa se numeşte… Bunicul meu spunea: facem puţină broască astăzi? Noi abia aşteptam!”, ne-a dezvăluit din secretele sale culinare „doamna Luiza”.
Uscăţele, pâinici cu cartofi şi gogoşi de la „tanti Fiţa”!
Excursia noastră a continuat la Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara, unde tanti Fiţa, în vârstă de 84 de ani, ne-a vorbit despre deserturile care erau la modă pe vremea tinereţii sale, când nu toată lumea avea acces la prăjituri fine şi alte dulciuri rafinate. „Ăstea sunt uscăţele, numai din ou, pe ăstea le făceau părinţii noştri. Sunt pâinici pentru cei care mănâncă cu post, sunt cu cartofi, foarte sănătoase. Sunt gogoşi numai din apă, drojdie, zahăr şi făină, tot aşa, au un secret, nu-l spun, că mă mai întreabă cineva cum le-am făcut de au ieşit aşa de bune. O nepoată de-a mea, din Canada, că am fost şi eu în Canada, zice: mamaie, mie să-mi faci gogoşi! Când a venit în ţară mi-a cerut reţeta de gogoşi. Am pus apă, am pus zahăr cu mâna, sare tot aşa şi ea, îmi spune: mamaie, până acum nu am înţeles nimic! Păi nu ai înţeles, că nu am cântărit nimic, eu le fac la ochi şi îmi ies foarte bune. La nunţi se făceau numai uscăţele, câte o copaie mare de uscăţele şi gogoşile prăjite în untură sau în ulei.”, ne-a declarat tanti Fiţa.
Tot la Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara, invitaţii au gustat din dulceţurile şi siropurile de casă ale unui producător local şi au admirat costumele populare, unele foarte vechi, din colecţia lui Ionuţ Fintoiu.
Primarul Secăreanu: „Toţi cei care vin la Dâmbovicioara o dată cred că ne caută şi a doua oară!”
Primarul comunei Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, consideră că orice iniţiativă care vine în sprijinul comunităţii locale e binevenită, pentru că astfel localitatea se poate dezvolta, iar turiştii nu au decât de câştigat. Edilul a promis sprijin tuturor celor care vor să promoveze tradiţiile şi obiceiurile locale, inclusiv pe cele culinare, astfel încât comuna pe care o păstoreşte să ajungă un punct de referinţă pe harta turismului românesc. „Astăzi, partea cu pensiunile a ajuns chiar la saturaţie, o familie compusă chiar din şase persoane poate să trăiască din pensiune fără probleme. Pandemia a fost cea care şi-a spus cuvântul, iar acum, pentru că legislaţia a permis aşa ceva, eu sunt foarte mulţumit de punctul de plecare pentru gastronomia care urmează să se facă şi mai ales pentru acei tineri, care au intenţie de a sta în zonă şi pe undeva sunt şi crescători de animale. Tot ceea ce fac acolo fac exact din gândirea lor, fiindcă a fost transmisă de la părinţi. Părinţii au fost crescători de animale, iar ei, doi tineri care stau în zona noastră şi au şi ei la rândul lor copii, şi-au ridicat o construcţie, iar eu cred că cei care le calcă pragul dânşilor o să plece cu un gust extraordinar de plăcut, în sensul că le oferă produse de bună calitate şi, a doua chestie, ospitalitatea de bun-simţ şi preţuri de bun-simţ. Pentru noi, ca Primărie, e un pas destul de mare, pentru că ei, dacă intră în legalitate şi îşi fac o AF sau o PFA, e un lucru extraordinar. Exemple concrete se află chiar în spatele nostru, Bran, Moeciu şi Poiana Braşov, dar nu trebuie să fie o invidie, trebuie să fie o latură deschisă, iar dumneavoastră aţi spus că e loc pentru toţi şi chiar este. E o zonă de invidiat; toţi cei care vin la Dâmbovicioara o dată cred că ne caută şi a doua oară! Nu suntem la parametri foarte ridicaţi, nu suntem în Bucureşti sau undeva în zona din afara ţării, dar am fost şi eu afară, grecul e grec, ştie să facă turism, e un lucru foarte bun, laudă orice bolovan, pe când noi nu am ajuns la standardul ăsta să punem accent pe ce avem… Avem trasee turistice, Defileul Dâmbovicioara, Defileul Brustulet, Cetatea Oratia, Parcul Naţional Piatra Craiului, pensiuni peste tot, omul, chiar dacă plouă, are ce să facă.”, a precizat primarul Secăreanu. Narcis MANOLE
Punctele Gastronomice Locale, o altă alternativă pentru dezvoltarea comunităţilor rurale de la sud de Făgăraş
