Bazinul de înot din Grui este închis de mai bine de un an, de la izbucnirea pandemiei de coronavirus. Ca o glumă macabră, molima a picat la ţanc pentru această activitate administrată de Edilul CGA SA, care o ţinea într-o pierdere. Prin urmare, trebuia oprită, pentru a nu amplifica paguba constatată şi de auditorii Curţii de Conturi, cărora Primăria nu le putea justifica divertismentul ca pe o acţiune socială, subvenţionată din banul public. În loc să facă bani, piscina acoperită irosea bani, întreţinerea ei şi plata personalului nefiind acoperite de încasări. Primăvara trecută, Liviu Ţâroiu a luat „pacostea” de pe capul Edilului şi a trecut-o în subordinea directă a Primăriei, a cărui nouă conducere este în cumpănă: să-l ţină, să-l dea altuia… Deocamdată, nu a fost identificată soluţia corectă, întrucât doamna Iarca n-a încheiat socotelile, ca să vadă ce este mai rentabil pentru instituţie. Să-l administreze singură ori să-l concesioneze şi să scape de belea. Aşadar, administraţia stă după calculele şefei Economicului, pe baza cărora va fi înaintată o propunere Consiliului Local.
Edilul a rămas administrator şi după predarea bazinului Primăriei
Pe 1 aprilie 2020 a încetat contractul de asociere în participaţiune, încheiat între Municipiul Câmpulung şi Edilul CGA SA, având ca obiect administrarea bazinului de înot. Odată încheiată înţelegerea din 30 ianuarie 2014, povara gestionării facilităţii păguboase pentru bugetul local revenea administraţiei publice, care avea nevoie de personal pentru aceasta. Singurele ocazii în care bazinul s-a făcut util pe parcursul anului trecut, după închiderea lui în luna martie, au fost alegerile locale, când incinta destinată agrementului a fost transformată în secţii de votare amenajate pe marginea piscinei golite de apă. Neavând activitate, municipalitatea, care a preluat bazinul de la Edilul, nu s-a grăbit, din primăvară, până în toamnă, să-i găsească o echipă de lucru, care să se ocupe de el.
La patru zile după ce Liviu Ţâroiu a pierdut alegerile locale, pe 1 octombrie 2020, Primăria Câmpulung a încheiat direct cu operatorul local de apă-canal un contract de prestări servicii pentru funcţionare, întreţinere curentă şi exploatare a bazinului de înot. Mai precis, municipalitatea a achiziţionat „resursă umană pentru asigurarea funcţionării, întreţinerii curente şi exploatării în condiţii optime a Bazinului de Înot Municipal Câmpulung”. Preţul contractului se cifra la 157.490,78 lei. La un tarif de 23,97 lei/oră, s-au contractat peste 6.500 de ore asigurate de lucrătorii Edilului, detaşaţi cu serviciul în Grui.
La mai bine de o jumătate de an distanţă de momentul transferului, societatea angajată era chiar fostul administrator. După transfer, încasările din biletele şi abonamentele de intrare deveneau venituri ale bugetului local. Iar „cheltuielile cu întreţinerea, funcţionarea şi investiţiile realizate se vor suporta tot din bugetul local.” Şi nu erau singurele costuri anticipate de noua activitate care diversifică paleta de sarcini ale Primăriei Câmpulung. Era nevoie de personal care să gestioneze facilitatea de agrement din Grui, aşa că, prevăzători, subordonaţii lui Liviu Ţâroiu, care au redactat materialul, au inserat următoarea prevedere: „În vederea continuării activităţii în cadrul Bazinului Municipal de Înot, se aprobă încheierea unui contract de prestări-servicii, în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice, pentru asigurarea resursei umane necesare funcţionării bazinului.” Contract care s-a încheiat imediat după alegerile locale, pe când Liviu Ţâroiu împacheta de plecare.
Fostul primar şi-a propus, vara trecută, realizări pe seama bazinului în sumă de 75.000 de lei, sumă pe care opoziţia liberală a etichetat-o „nerealistă şi nerealizabilă”, în condiţiile în care nu mai erau decât cinci luni din 2020, răgaz pe durata căruia s-a menţinut decizia de a-l păstra închis.
Primăria fie îl administrează singură, dar va trebui să angajeze personal, fie îl scoate la licitaţie
Un motiv la fel de puternic ca pandemia pentru a nu redeschide facilitatea de relaxare din Grui îl constituie faptul că nu aduce profit, ci, din contră, generează pierderi. Lucru în privinţa căruia există deja un avertisment din partea Camerei de Conturi Argeş. Directorul executiv Violeta Iarca analizează două variante de gestionare a activităţii suspendate de aproape un an şi trei luni. Ascultând-o pe şefa Economicului la şedinţa Consiliului Local din 27 mai 2021, ni s-a părut că opţiunea Primăriei în acest caz este similară celei adoptate cu iluminatul public. Şi nume concesionarea serviciului unui operator privat, care să întreţină o activitate pentru care Primăria n-avea nici personal, nici utilaje.
Aşa şi aici. Ca să-şi exercite atribuţiile de administrator, autorităţilor le trebuie angajaţi în plus, susţine Iarca. „Noi am alocat bani prin buget pentru realizarea cheltuielilor care să susţină partea de curăţenie şi igienizare. Modul în care va fi administrat în viitor rămâne să fie stabilit. Sunt mai multe modalităţi: gestiune directă, gestiune delegată, asta intră în competenţa Consiliului Local, în cazul în care va face obiectul unei hotărâri de Consiliu. Dar în ceea ce priveşte partea de igienizare, pentru că este în administrarea noastră, se poate asigura, urmând să facem paşi pentru a stabili cum se va deschide efectiv. Gestiunea directă presupune angajare de personal şi, atunci, noi va trebui să ne încadrăm în numărul de personal aprobat conform Ordonanţei 63 şi în numărul comunicat de către Prefectură şi nu ştiu dacă ne încadrăm în acel număr. Dacă gândim să fie o gestiune delegată, atunci se va face concesiunea prin licitaţie publică, aşa cum prevede legea. Va trebui să mai discutăm în viitor.”, a încheiat aceasta subiectul.
Subiect care rămâne închis mult şi bine, întrucât, chiar dacă aleşii decid să scape de corvoadă, pasând-o unui privat, este nevoie de o procedură, cu termene, care precede licitaţia. M.B.