12.4 C
Campulung Muscel
20/05/2024

Economicul Primăriei recidivează la buget

Magda BĂNCESCU

S-au prostit de tot funcţionarii Primăriei? Sau le-a pierit inspiraţia după pierderea lui Liviu Ţâroiu? Sub conducerea căruia parcă n-au arătat atâta amatorism la conturarea bugetului local, care n-a putut fi publicat din prima în integralitatea anexelor care îl compun. După ce că au întârziat cu redactarea lui, asta deşi au avut atâta timp la dispoziţie, căci nu se aproba în februarie, l-au mai şi prezentat publicului pe bucăţi. Trei, vineri noaptea: veniturile, cheltuielile şi cele două proiecte din mandatul trecut, finanţate cu fonduri externe. Una, cea mai atractivă pentru cetăţeni, investiţiile anului 2021, li s-a alăturat pe site sâmbăta trecută, tot spre seară. Iar ultimele două părţi, evenimentele şi lucrările ADP-ului, au apărut la jumătatea acestei săptămâni. Care n-ar trebui să fie ultimele, căci lipseşte anexa cu fondul de salarii aferent Primăriei şi instituţiilor subordonate. De asemenea, lipsesc investiţiile propuse la cele două spitale. Lipseşte şi lista cu lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, pe care Edilul le-a programat a le efectua în contul redevenţei. N-am găsit nici investiţiile finanţate prin GAL, din fonduri europene, care beneficiază de o contribuţie “piperată” din banii câmpulungenilor. 

De asta întreb ce-au păţit angajaţii Primăriei, în frunte cu şefa Economicului, care nu este la prima experienţă de întocmire a unui buget public. Prima experienţă a fost, într-adevăr, un eşec, remediat după respingerea hotărârii votate de Consiliul Local de către Finanţele Publice. Anul 2018 a constituit o premieră pentru administraţia câmpulungeană, fiind primul în care Fiscul a întors bugetul, pentru corectarea erorilor Direcţiei Economice. Directoarea Iarca, principala responsabilă de votul acordat de două ori de Consiliul Local, în luna februarie, trebuia să-şi raporteze opera – construcţia bugetului – la baremul stabilit clar de lege, 97% încasări proprii, doi ani la rând. Dar ea a mers pe o aşa zisă îngăduinţă a Fiscului, care, chipurile, într-un an, acceptă, în alt an, nu mai acceptă derogări de la maximul musai a fi înregistrat cu repetiţie în materie de venituri proprii. „Micile erori de comunicare între spitale, noi şi Casa de Sănătate”, cum le-a numit Liviu Ţâroiu, au constat în câteva miliarde de lei vechi, cu titlu de salarii cuvenite personalului din Spitalul Municipal şi Spitalul TBC. 

Greşeli tot „infime” şi tot de natură salarială au comis şi subalternii fostului primar care au uitat să treacă în fondul de salarii al Asistenţei Sociale taman chenzinele funcţionarilor de aici, care nu erau „decât” 8 miliarde şi jumătate de lei vechi! Ele erau pe undeva, a sugerat coordonarea grupului de lucru al bugetului, dar nu erau unde trebuia. Nu mai vorbim despre neobrăzarea cu care banii de premiere, o jumătate de miliard de lei vechi, interzişi prin lege din 2018, au fost înghesuiţi în fondul de salarii al bugetărimii hulpave a Primăriei.  

Acum trei ani, au fost o puzderie de greşeli. În cazul taxei de gunoi, de pildă, autoarele bugetului, nereuşind să încaseze de la populaţie cât s-au angajat faţă de Financiar Urban, şi-au propus o realizare raportată la ce au stabilit în contractul de prestări-servicii, nu la cât au colectat la finele anului anterior. La acel moment, derapajele şefei Economicului au fost iertate, întrucât fosta contabilă a Primăriei Dragoslavele era la începutul carierei la Câmpulung. De atunci, nu s-au mai întâmplat – cel puţin, n-au mai fost „deconspirate” – stângăcii de asemenea proporţii în munca de elaborare a bugetului public. Până acum. Ce s-a întâmplat de nu s-au putut publica toate documentele în acelaşi timp? Căci nu se mai scaldă Primăria în bani, ca altădată, ca să zici că le-a fost greu să împartă bogăţia! 

Nu insist asupra listei de investiţii care, deşi simplificată, este mai greu de înţeles ca atunci când prevederea bugetară era explicată pe sursele de finanţare. Aştept documentaţia care va intra în Consiliul Local şi vom reveni cu prezentarea calendarului investiţional într-o manieră profesionistă. Căci acum, să nu se supere nimeni, agenda de investiţii, nu neapărat din punct de vedere al conţinutului, ci al prezentării, e dovadă de superficialitate.         

Expunerea orientativă a cifrelor pe care se bazează autorităţile locale a generat o interpretare cu pronunţată tentă electorală: raportarea salariilor la cheltuiala totală a anului în curs. Calcul intenţionat incorect, din raţiuni politice. Din totalul propus a se consuma într-un an trebuie dată la o parte cheltuiala de la secţiunea de dezvoltare. Secţiunea de dezvoltare, al cărei cuantum este apropiat de cel al secţiunii de funcţionare, nu finanţează lefuri, ci lucrări, dotări, documentaţii şi alte cheltuieli generate de activitatea investiţională a municipalităţii.

Raportarea se face, aşadar, la secţiunea de funcţionare şi nici la aceea în totalitate. Dacă vrei să ai o imagine a „chibzuinţei” Primăriei Câmpulung, calitate care a lipsit cu desăvârşire în mandatul trecut, pui în balanţă salariile cu ce produce instituţia pe plan local. Altfel spus, cât reuşeşte să acopere din remuneraţiile angajaţilor din administraţia publică locală ceea ce se colectează de la cetăţenii şi firmele din municipiu. Şi nu acoperă! Rapoartele de activitate anuale ale lui Liviu Ţâroiu au arătat o realitate şocantă: lefurile au depăşit încasările proprii şi în 2018, şi în 2019, şi, mai mult ca sigur, şi în 2020. 

Doar la începutul mandatului său, retribuţiile erau undeva la 75-80% din veniturile proprii, după cum era acuzat Ţâroiu de opozanţii PNL. Aceiaşi care au ridicat mâna pentru umflarea lefurilor şi crearea raportului dezastruos despre care relatăm. În 2018 şi 2019, salariile au depăşit cu 2 milioane de lei veniturile proprii, pentru 2020 diferenţa fiind apreciată la 5 milioane de lei, tot în favoarea remuneraţiilor bugetarilor. N-avem informaţia certă că aşa a şi fost la bilanţ, întrucât pentru 2020, an în care un primar a plecat, iar altul a venit, n-a mai prezentat nimeni un raport aferent anului trecut. 

Răul făcut de fosta administraţie, prin crearea voită a acestui dezechilibru, nu se va corecta, situaţie posibilă numai dacă s-ar tăia salariile. Prin urmare, este de aşteptat ca disproporţia să se accentueze. Pentru 2021 avem propusă o creştere a cheltuielii salariale la 21,3 milioane de lei, faţă de 19,7 milioane de lei, în 2020, generată, cel mai probabil, de suplimentarea grilei cu şapte posturi. Şi, indiferent că Primăria face sau nu angajări, chenzinele trebuie să fie reflectate în buget.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!