Primăria Câmpulung a ieşit din drama jucată la Tribunalul Specializat Argeş, având firma Agromec în rolul principal al propriului faliment. Autorităţile câmpulungene s-au resemnat cu verdictul judecătorului sindic, care, toamna trecută, a încheiat o procedură cu final previzibil de la debutul ei. Fiscul lungeşte agonia la Curtea de Apel, deşi ce-a avut patronul Geantă s-a vândut şi s-a împărţit.
Din vânzarea bunurilor Agromec, lichidatorul a primit peste 87.000 lei, iar creditorii la un loc, 20.000 lei
15 octombrie 2020 este data la care magistratul instanţei comerciale a hotărât să pună punct unui proces cu miză moartă, cu o durată de peste şapte ani. Neavând intenţii de reorganizare a activităţii generatoare de datorii, trecerea de la procedura generală a insolvenţei la cea a falimentului s-a produs rapid. Pe 31 ianuarie 2013, Agromec Câmpulung intra în administrarea judiciară a firmei lui Gheorghe Banu, Lichidări Info Consult, iar pe 28 februarie 2013, s-a deschis falimentul, gestionat de acelaşi lichidator, care, pe lângă onorariul fix lunar, avea dreptul la 10% din vânzări.
În intervalul generos care a urmat, formalităţile s-au concentrat, în principal, pe vânzarea bunurilor societăţii lui Gheorghe Geantă, operaţiune cu care s-a chinuit şi Fiscul, înainte ca Primăria să ceară insolvenţa fostului său partener de contract. Odată încheiată valorificarea a ceea ce deţinea SRL-ul falit, a urmat distribuţia sumelor obţinute către creditori. La capătul a şapte ani irosiţi în instanţă, instituţiile statului aliniate la startul falimentului s-au ales aproape cu nimic. Probabil că nici costul deplasărilor la Piteşti al reprezentantului Primăriei Câmpulung – în cazul în care a participat la proces vreun jurist al municipalităţii – n-a acoperit puţinul repartizat iniţiatorului procesului.
„Din situaţia financiară finală şi raportul final rezultă că, pe parcursul procedurii falimentului, din valorificarea bunurilor debitorului şi încasarea creanţelor acestuia, s-a obţinut suma de 123.977,49 lei, din care 87.728,70 lei, cheltuieli de procedură, şi suma de 20.000 lei a fost distribuită către creditori, conform planului de distribuire. În ceea ce priveşte suma rămasă în contul de lichidare, în valoare de 16.248,79 lei, lichidatorul judiciar precizează că aceasta va fi folosită pentru retragerea sumelor avansate de către lichidatorul judiciar (1.965,10 lei) şi diferenţa, onorariul lichidatorul judiciar, alte cheltuieli de procedură şi închiderea contului.”, extragem un fragment din hotărârea adoptată de judecătorul sindic, toamna trecută.
Altfel spus, cel mai câştigat – sau singurul câştigat – din falimentul Agromec a fost lichidatorul, care a încasat de patru ori mai mult, chiar mai bine, decât toţi creditorii la un loc. Creditori la care patronul avea datorii de sute de mii de lei.
Fiscul pierde vremea şi pe la Curtea de Apel
Cei patru creditori, Primăria Câmpulung, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Coface România Credit Management Service SRL, mandatar al CEZ SA, n-au ripostat împotriva planului de distribuire. N-au fost formulate contestaţii sau obiecţiuni nici faţă de raportul final, însoţit de situaţiile financiare, fiind inutile astfel de demersuri, care, şi aşa, au ţinut ocupată instanţa de pomană. În octombrie, anul trecut, lichidatorul a făcut dovada că nu mai are ce vinde, fiind lichidate toate bunurile din patrimoniu. Pe 15 octombrie 2020, când judecătorul sindic a hotărât închiderea procedurii, s-a dispus radierea societăţii din Registrul Comerţului.
Dispoziţiile magistratului de la Tribunalul Specializat Argeş sunt puse în aşteptare de recursul pe care Finanţele Publice l-au înaintat Curţii de Apel Piteşti, faţă de hotărârea de încheiere a falimentului, fără ca instituţiile bugetare să-şi fi recuperat banii datoraţi de Agromec. Prima înfăţişare este stabilită pe 23 martie 2021.
Înainte ca Primăria Câmpulung să ceară Tribunalului deschiderea insolvenţei, Fiscul a întreprins propriile acţiuni de recuperare a sumelor datorate bugetului de stat, prin scoaterea la licitaţie a imobilelor firmei din strada Mareşal Ion Antonescu: clădirea atelierului Prelucrări Mecanice, de 142 de metri pătraţi, şi un teren de aproximativ 2.500 de metri pătraţi.
În loc de profit din parcări, autorităţile au făcut mişcare la Judecătorie şi Tribunal
Dezastruoasa relaţie a Primăriei cu Agromec a început în toamna anului 2009, când autorităţile au încercat experimentul parcărilor cu taxă. În luna noiembrie a anului 2009, Gheorghe Geantă a încetat, după trei luni în care le-a luat bani şoferilor, să-i mai taxeze pentru a parca pe locurile concesionate de acesta. El trebuia să achite o redevenţă lunară în valoare de 42.777 lei, la cât a scăzut suma, de la 51.500 lei, valoarea anunţată la licitaţie, pentru că şi numărul locurilor de parcare concesionate s-a redus de la 555 la 461. La final de 2009, municipalitatea, care n-a văzut un leu de la Geantă, i-a deschis câteva procese la Tribunalul Argeş, având ca obiect obligarea partenerului de contract la plata sumelor datorate, rezilierea contractului de concesiune şi instituirea sechestrului asigurator.
Municipalitatea a avut câştig de cauză pe 11 octombrie 2010, dată la care instanţa a dispus rezilierea Contractului nr.18985/12.08.2009. Agromec a fost obligată să plătească Primăriei 485.005 lei, redevenţa neachitată şi penalităţi de întârziere. Înainte de acest moment, în vara anului 2010, Tribunalul a hotărât înfiinţarea sechestrului asigurator în favoarea Primăriei, asupra unor bunuri ale societăţii: un atelier metalic, un atelier de sudură şi un teren în suprafaţă de 6.457,07 metri pătraţi, din care 937,76 metri pătraţi, suprafaţă construită.
Geantă a atacat, ca să se afle în treabă, hotărârea care-l obliga la plata celor aproximativ 500.000 lei, căci, pe 12 ianuarie 2011, Curtea de Apel Piteşti i-a respins recursul ca nefondat.
„Patronul” parcărilor, amendat pentru parcare neregulamentară
Ca o ironie, Geantă, afaceristul care a dat o ţeapă de peste 500.000 lei Primăriei Câmpulung, a fost amendat de Poliţia Locală, în urmă cu doi ani, pentru lăsarea maşinii într-un loc nepermis, pe trotuar şi spaţiul verde. Chit că în zonă se afla un poliţist local, chit că la faţa locului este amplasat un indicator care atenţiona asupra existenţei unei parcări la 50 de metri distanţă. Incidentul s-a consumat pe 3 decembrie 2018, zi în care agentul Primăriei a imortalizat momentul în care fostul afacerist şi-a parcat maşina uşor oblic, pe trotuar, lângă zidul ce delimitează curtea grădiniţei şi în apropierea Policlinicii.
Geantă s-a apărat cum că, în acea zi, pe când se afla la volan, „a oprit pe partea dreaptă a carosabilului, unde erau parcate alte autoturisme, pentru a verifica starea maşinii sale, întrucât senzorii de la bord indicau o avarie. În apropiere se afla agentul constatator, care nu i-a interzis petentului staţionarea şi nici nu i-a indicat un alt loc pentru oprire.”, conform hotărârii judecătoreşti. Poliţistul local nu i-o fi interzis staţionarea ca să aibă motiv să-i „ardă” o amendă de 500 de lei, pe care cel „taxat”, ajutat de circumstanţele personale – şofer de peste 30 de ani, fără nicio abatere -, a reuşit s-o transforme, cu ajutorul instanţei, în sancţiunea avertismentului. Fapta lui Geantă a fost „îndulcită” de faptul că, la acel moment, se derulau „lucrări de reparaţii masive” în Câmpulung, care obstrucţionau considerabil traficul. Acest amănunt a cântărit în concluzia instanţei, care a reţinut, în hotărârea sa din 13 martie 2019 că, „la momentul sancţionării petentului, în diverse zone ale urbei, însă, în special, în partea centrală, s-au derulat ample lucrări de reabilitare, pe durata cărora traficul pietonal şi cu vehicule a fost extrem de îngreunat şi a pus participanţii la trafic în situaţia de a găsi soluţii care, de multe ori, nu se circumscriau rigorilor legale. În acest fel a procedat şi petentul, care s-a simțit încurajat de faptul că agentul constatator nu i-a atras atenţia, în momentul opririi, cu privire la interdicția existentă (echivalentul a ceea ce în materie penală este denumit „provocarea la infracţiune”, incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil), mod în care a apreciat neîntemeiat că i se oferă clemenţă”. (sursa citatului: rolii.ro)
Pentru judecător, demersul poliţistului n-a fost unul de prevenire a faptei, ci exclusiv unul de sancţionare. Altfel spus, l-a pândit pe Geantă şi a aşteptat să greşească.
Primăria şi Poliţia Locală au atacat hotărârea Judecătoriei Câmpulung la Tribunalul Argeş, care, pe 24 septembrie 2019, le-a admis apelul. Pentru magistratul de la Piteşti a contat că există o parcare în apropriere, creată special ca să rămână trotuarul liber pentru pietoni. În plus, Geantă n-a făcut nici dovada defecţiunii, care l-ar fi forţat să parcheze neregulamentar. „Blocarea, în totalitate, a trotuarului şi a spaţiului verde nu este o mică abatere, ci este o faptă gravă şi necesită aplicarea amenzii şi nu a avertismentului.”, a concluzionat judecătorul de la Piteşti, care l-a pus pe Geantă să plătească Primăriei 500 de lei. Măcar atât, dacă 500.000 de lei n-a putut.
Magda BĂNCESCU