La acestea se adaugă 10.000 de lei, despăgubirile materiale, din cei 50.000 de euro solicitaţi de părintele tânărului mort după administrarea unui tratament greşit
La Curtea de Apel Piteşti sunt în derulare apelurile declanşate faţă de hotărârea Judecătoriei Piteşti de părţile principale ale procesului deschis pentru elucidarea cauzelor şi a responsabililor de moartea lui Alin Niţescu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, tatăl lui Alin, Viorel Niţescu, în calitate de parte civilă, şi Ramona Ionela Herişanu, inculpat, au atacat condamnarea aplicată de prima instanţă, rezumată la doi ani de închisoare cu suspendare pentru doctoriţă.
În cauză mai sunt implicate, ca părţi civile, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş, iar, ca parte vătămată, Doru Niţescu, fratele tânărului decedat în urmă cu opt ani. În afara acestuia din urmă, care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, toţi ceilalţi protagonişti au revendicări de natură financiară. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti solicită 1.035,04 lei, iar Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş, 249 lei, cu titlu de despăgubiri materiale în contul asistenţei medicale oferite victimei. Cele mai consistente pretenţii le are părintele care şi-a pierdut copilul: 2.000.000 de euro, daune morale şi 50.000 de euro, daune materiale.
1 august 2013, ziua fatală, era ultima în care Alin trebuia să primească injecţia cu Zypadhera
Recursul înregistrat pe 16 decembrie 2020 a ajuns la al treilea termen, programat pe 29 martie 2021. Părţile nemulţumite de cele stabilite la judecata de fond urmăresc, cel mai probabil, alte pedepse aplicate faptei de ucidere din culpă, infracţiunea comisă de medicul Ramona Herişanu. Parchetul şi părintele lui Alin vor, cu siguranţă, o sancţiune mai aspră, iar doctoriţa, una mai blândă faţă de cea aplicată de Judecătoria Piteşti.
11 septembrie 2020 a reprezentat finalul procesului derulat la prima instanţă, pe baza rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, după un an şi jumătate de la momentul în care magistratul a hotărât, pe 17 aprilie 2019, începerea judecăţii. În esenţă, inculpatei Ramona Herişanu i s-a imputat că, „prin nerespectarea măsurilor de prevedere în domeniul medical, în exercitarea profesiei de medic, a produs uciderea din culpă” a lui Alin George Niţescu. Tânărul de 32 de ani a murit pe 2 august 2013, după ce, cu o zi înainte, doctoriţa i-a administrat un tratament necorespunzător şi a informat cu întârziere cadrele medicale de pe Ambulanţă despre înrăutăţirea stării de sănătate a pacientului. Fapta s-a petrecut în cadrul unei clinici private din Piteşti.
Fratele victimei, care a iniţiat primele demersuri după moartea lui Alin, a depus, pe 3 august 2013, o plângere la Poliţie, în care a povestit întâmplarea cu final tragic. Pe 1 august, şi-a însoţit fratele la cabinetul medicului Ramona Herişanu, pentru administrarea tratamentului lunar injectabil cu Zypadhera. „Fratele său a fost consultat sumar, respectiv a fost întrebat dacă se simte bine, dacă mai mănâncă ciocolată neagră şi a fost cântărit. După administrarea tratamentului, persoana vătămată – Doru Niţescu -, împreună cu fratele său, a mers în holul clinicii, pentru a aştepta aproximativ o oră înainte de a părăsi clinica.”
Doru Niţescu a susţinut la proces că, după aproximativ cinci minute, Alin l-a anunţat că se simte rău, moment în care a fost dus într-un cabinet, pentru a fi consultat de către dr.Herişanu. „La indicaţiile medicului, fratele său a băut apă şi a mâncat, i-a fost luată tensiunea, care era mare, şi i s-a administrat o injecţie cu Furosemid. Starea de sănătate a pacientului s-a agravat, fiindu-i administrată şi o injecţie cu Diazepam.” După o oră şi jumătate, a sosit ambulanţa.
Fratele victimei a dezvăluit la proces că, după ce primea tratamentul injectabil cu Zypadhera, Alin „dormea foarte mult, chiar şi 14-16 ore pe zi, timp de câteva zile sau chiar o săptămână. Mai mult, în ziua în care i se administra tratamentul, acesta dormea şi 24 de ore. Asta în condiţiile în care astfel de simptome dispar, în mod normal, în 24, până la 72 de ore, după administrarea injecţiei. Tot ca reacţii adverse, la începutul anului 2013, timp de câteva luni, fratele său a avut erupţii cutanate la nivelul mâinilor. Tatăl i-a relatat că a adus la cunoştinţa inculpatei aceste reacţii şi a primit răspunsul că sunt normale.” I-a recomandat să meargă la dermatolog, păstrând acelaşi dozaj al tratamentului.
Ziua de 1 august 2013 era ultima în care Alin urma să primească tratamentul care îi provoca starea de somnolenţă prelungită, chiar până la două săptămâni, planul medicului fiind să i-l înlocuiască cu unul mai uşor. Ramona Herişanu a recunoscut reacţia pacientului după aplicarea tratamentului, nu şi intervalul scurs între injecţie şi anunţul despre înrăutăţirea stării lui Alin. La fel, a negat că a fost informată despre reacţiile adverse.
Somnolenţa prelungită şi erupţiile pe piele, ignorate
Fişa medicamentului indică, printre reacţiile adverse posibile, starea de somnolenţă excesivă, simptom care poate apărea uneori ca rezultat al pătrunderii Zypadhera prea repede în fluxul sangvin. Acest simptom trebuie adus la cunoştinţa medicului, lucru pe care familia lui Alin l-a făcut. Totodată, este interzisă administrarea tratamentului când apare o alergie la olanzapină, manifestată prin erupţii la nivelul pielii.
Raportul de constatare medico-legală a indicat drept cauză a morţii lui Alin Niţescu o insuficienţă cardio-respiratorie acută. „Ţinând cont de riscul de moarte subită de origine cardiacă, de prudenţa în a se administra la cei cu insuficienţă cardiacă sau hipertrofie cardiacă, s-a arătat că era necesară o evaluare iniţială a funcţiei cardiace, cât şi diagnosticarea altor afecţiuni care ar fi putut constitui contraindicaţii sau prudenţă în administrare, or această evaluare a lipsit. În lipsa administrării tratamentului cu Zypadhera suprapusă patologiei, Niţescu Alin George ar fi avut şanse de supravieţuire, cu condiţia precizării unui diagnostic corect, complet şi, implicit, aplicării unei conduite terapeutice adecvate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Argeş.”, redăm din hotărârea judecătorească, pronunţată toamna trecută.
Magistratul piteştean a constatat că „inculpata nu şi-a respectat obligaţia de a monitoriza starea de sănătate a pacientului pe parcursul administrării tratamentului, a ignorat aspectele care i-au fost aduse la cunoştinţă de către familia victimei şi care indicau reacţii adverse şi alergice la tratamentul aplicat şi nu a verificat starea de sănătate a acestuia înainte de administrarea din data de 1 august 2013, în condiţiile în care, aşa cum se arată în raportul de constatare şi raportul de expertiză, avea această obligaţie, consecinţa acestei conduite fiind decesul lui Niţescu Alin George.”
Potrivit instanţei, fapta inculpatei Ramona Herişanu, care „fără a monitoriza şi evalua starea de sănătate” a lui Alin Niţescu, pentru administrarea în condiţii de siguranţă a tratamentului injectabil cu Zypadhera, i-a aplicat injecţia, provocând decesul acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă. Infracţiune pentru care i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării ei sub supraveghere – pe un termen de doi ani -, considerată „cea mai indicată în cazul inculpatei, având în vedere profesia acesteia, lipsa antecedentelor penale şi conduita în societate.”
100.000 de lei, daunele pentru tatăl îndurerat
În privinţa despăgubirilor cerute de cei prejudiciaţi prin fapta doctoriţei, au fost acceptate în cuantumurile solicitate doar pretenţiile Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti – 1.035,04 lei şi Serviciului Judeţean de Ambulanţă Argeş – 249 lei. În schimb, tatălui lui Alin i s-au admis sume incomparabil mai mici decât cele pretinse: 90.000 lei, daune morale şi 10.000 lei, daune materiale. Bani pe care trebuie să-i achite lui Viorel Niţescu doctoriţa Herişanu. Părintele lui Alin ceruse daune morale de 2 milioane de euro şi materiale de 50.000 de euro.
„Daunele morale solicitate – a apreciat judecătorul de la Piteşti – se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată, urmând a se ţine seama de suferinţele morale care au putut fi cauzate în mod rezonabil prin fapta comisă de inculpată, relevate prin probele administrate. (…) Având în vedere probele şi raportul de rudenie cu victima, instanţa apreciază că partea civilă este îndreptăţită la despăgubiri pentru daune morale. Însă, raportat la situaţia de fapt reţinută, instanţa consideră că sumele solicitate de către partea civilă cu acest titlu sunt disproporţionate faţă de prejudiciul suferit, urmând a fi stabilită o sumă suficientă pentru a asigura o reparaţie echitabilă în cauză, în ceea ce priveşte latura morală”. Sursa citatelor inserate în articol o constituie hotărârea judecătorească publicată pe portalul rolii.ro.
Ce s-a hotărât pe 11 septembrie 2020, la Judecătoria Piteşti, se află în analiza Curţii de Apel Piteşti, căreia i s-au adresat Parchetul, Ramona Herişanu şi Viorel Niţescu.
Magda BĂNCESCU