18.1 C
Campulung Muscel
18/06/2024

Renovarea Palatului Culturii, un eşec uriaş al lui Andrei şi Ţâroiu, moştenit de Elena Lasconi

În al cincilea proces moştenit de Elena Lasconi de la Liviu Ţâroiu, Municipiul Câmpulung, prin primarul său, este chemat în garanţie în diferendul dintre reclamantul SC Romconstruct Holding Grup SA, prin administratorul judiciar, SCP PDA Insolvency SPRL, şi pârâtul Institutul Naţional al Patrimoniului (fostul Oficiu Naţional al Monumentelor Istorice). Este vorba despre părţile semnatare ale contractului de renovare a Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”. 

Judecata acţiunii înregistrate pe 1 octombrie 2019, pe rolul Tribunalului Bucureşti, a început în ianuarie, dar n-a avansat prea mult pe parcursul acestui an. În esenţă, se urmăreşte rezilierea Contractului de execuţie de lucrări nr.3355 din 9 decembrie 2002, având ca obiect Consolidarea, Restaurarea şi Punerea în valoare a Palatului Culturii din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş (Casa de Cultură “Tudor Muşatescu”), semnat între: Ministerul Culturii – Oficiul Naţional al Monumentelor şi SC Romconstruct Holding Grup SA.

Părţile contractului s-au angajat să deruleze investiţia constând în reabilitarea capitală a Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, la preţul de 16.442.849.000 lei vechi, fără TVA. Contractul prevedea un termen de 18 luni calendaristice de la data semnării contractului (09.12.2002). Procesul-verbal de predare-primire a imobilului Palatului Culturii s-a încheiat pe 18 februarie 2003, între Primăria Câmpulung, beneficiară a investiţiei şi proprietară a clădirii, executantul SC Romconstruct Holding Grup SA şi achizitorul Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. 

Preţul lucrării, convenit prin contractul din decembrie 2002, a fost, după cum am arătat, 1.644.284,90 lei, depăşindu-se excesiv termenul de execuţie şi preţul, fără ca investiţia să fie realizată nici măcar pe jumătate. Pentru 30% din lucrare, s-a plătit o sumă exorbitantă, 3.162.928,58 lei (aproximativ de două ori valoarea contractului, pentru lucrarea finalizată integral). 

Ca o amară ironie, deşi a avut cel mai mult de pierdut, prin privarea de folosinţa clădirii şi prin distrugerea ei, tot municipiul Câmpulung a fost pus să plătească firmei Romconstruct, cot la cot cu Institutul Naţional al Patrimoniului, o datorie la paza imobilului, fără să fie parte în contract! La finalul procesului deschis de I.N.P. constructorului, reclamantul a fost obligat la plata sumei totale de 574.471,01 lei, penalităţi calculate la datoria privind paza şantierului, pentru intervalul 17 ianuarie 2014 – 19 octombrie 2015. Iar municipalitatea câmpulungeană avea de achitat 219.525,74 lei, reprezentând debit principal, la care se adăuga dobânda legală, până la data plăţii integrale. Mai mult decât atât, Primăria a fost obligată de completul de judecată al Tribunalului Bucureşti, în vara anului 2016, să preia şi paza imobilului. 

Printr-un al doilea proces pierdut de I.N.P. şi Municipiul Câmpulung, pe 28 martie 2018, Institutul Naţional al Patrimoniului a fost obligat să plătească reclamantei Romconstruct Holding Grup SA suma de 125.275,32 lei, reprezentând servicii de pază pentru perioada noiembrie 2014 – martie 2017. Chemat în garanţie, Municipiul Câmpulung a fost obligat să plătească Institutului Naţional al Patrimoniului cei 125.275,32 lei, paza pentru intervalul amintit. 

Asta în condiţiile în care, de aproape 18 ani, Câmpulungul este privat de folosirea normală a unei clădiri impresionante, finalizate în 1907, pe durata mandatului primarului Alexandru Muşatescu, tatăl colosului dramaturgiei româneşti, Tudor Muşatescu. Şi distruse iremediabil în timpul a trei primari, neputincioşi în faţa unei relaţii dezastruoase a statului cu un constructor abonat la lucrările sale. Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!