Arbuştii buxus, la fel de vechi precum Palatul Culturii, distruşi de invazia de omizi păroase
Cum demisia pentru incompetenţă nu se poartă în instituţiile bugetare, îi cerem public primarului Liviu Ţâroiu să-l demită din funcţie pe unul dintre cei mai slabi şefi din subordine: Ion Ciortan, responsabil de Spaţiile Verzi, ca domeniu de activitate al ADP Câmpulung. Motivul: halul execrabil în care se prezintă mare parte a arborilor ornamentali ai municipiului, unii cu valoare istorică, dincolo de cea urbanistică, estetică sau peisagistică. Din cauza delăsării, nepăsării, combinate cu nepricepere, situaţie în care Ciortan putea consulta specialişti în domeniul protecţiei spaţiului verde sau Internetul, care abundă de informaţii, municipiul riscă să piardă o puzderie de arbuşti buxus, pe care lumea îi ştie dintotdeauna în peisajul central. În cea mai dramatică situaţie se află cei din faţa Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, la fel de vechi precum edificiul a cărui construcţie a fost finalizată în 1907. Pomişorii au fost afectaţi de invazia omizilor păroase, un fenomen periculos pentru arbori şi plante, în privinţa propagării căruia Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin instituţia din subordine, Autoritatea Naţională Fitosanitară, a avertizat autorităţile locale din întreaga ţară, încă din primăvară. Nu numai pentru a le pune în gardă că riscă distrugerea a tot ceea ce înseamnă zonă verde ornamentală, dar şi pentru a le învăţa ce este de făcut în caz că paraziţii încep să atace verdeaţa. În ciuda atenţionărilor şi recomandărilor de tratamente pentru salvarea pomilor cu valoare estetică şi, mai mult decât atât în cazul Palatului Culturii, unde decorează faţada principală a unui monument istoric, autorităţile noastre şi, în special, responsabilul direct al ADP-ului, Ion Ciortan, n-au mişcat un deget pentru tratarea arborilor, arbuştilor şi a gardului viu, afectat de această boală aproape peste tot pe domeniul public. Ion Ciortan a fost angajat, anul trecut, după ratarea funcţiei de şef al ADP, pe o funcţie de şef de serviciu, deşi era mai apropiat de pensionare.
În niciun caz, arbuştii şi gardul viu nu trebuie tăiaţi, ci trataţi!
Este de notorietate faptul că cea mai importantă instituţie culturală din Câmpulung, Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, se află, de mai bine de 16 ani, într-un proces de reabilitare, care parcă nu se mai termină. La fel ca în cazul proiectului “Kretzulescu”, lucrările de consolidare, restaurare şi punere în valoare a ceea ce se vrea un Palat al Culturii la Câmpulung nu au fost duse pînă la capăt de cei care s-au angajat să redea câmpulungenilor strălucirea de altădată a clădirii, monument istoric inclus în patrimoniul naţional. Mai mult decât atât, până şi spaţiul verde din faţa imobilului s-a degradat, doi dintre arbuştii ornamentali fiind „atacaţi”, cu succes, de Omida păroasă a Buxusului (Cydalima perspectalis). Această situaţie putea fi evitată dacă cei de la ADP şi-ar fi făcut treaba pentru care sunt plătiţi. Un tratament aplicat corespunzător şi la timp ar fi salvat arbuştii.
Cine trece prin faţa Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” nu are cum să rateze, vizual, arbuştii ornamentali uscaţi, care întregesc şi mai mult decorul deplorabil al clădirii monument istoric, care datează din anul 1907. Asta se întâmplă dacă la conducerea unui serviciu de îngrijire a spaţiilor verzi sunt puse, politic, persoane care habar nu au cu ce se mănâncă acest lucru, dar care nu se sfiesc să pozeze în buni samariteni. Da, domnule Ion Ciortan, despre dumneavoastră este vorba, un „îmblânzitor” de posturi calde, printre mulţi alţii, oferite de stat! Aveţi grijă, pentru că ceea ce se întâmplă în faţa sediului fostei Primării a oraşului lui Muşatescu se poate extinde, fiind semnalate şi alte cazuri similare. Şi nu e greu de combătut acest dăunător; un tratament aplicat corect şi la timp poate salva viaţa spaţiilor verzi.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, a transmis tuturor primăriilor din ţară buletine de avertizare, prin care informează ce este de făcut. Potrivit specialiştilor, cel mai bun indiciu pentru prezenţa acestui dăunător îl reprezintă apariţia dejecţiilor sub formă de bile mici verzi de sub frunzele de buxus, dar acestea pot fi uneori regăsite şi în pânzele ţesute de mătase pe plantă (atacă mai ales varietatea sempervirens). Se înmulţeşte extrem de rapid, 2-3 generaţii pe an, iar în zonele mai calde, chiar şi 4 generaţii pe an. Ouăle sunt mici, cu un diametru sub 1 mm, de culoare galben-pal, depuse sub frunzele verzi ale buxusului. După aproximativ 30 de zile, din ouă ies larvele, care, la început, au 1-2 mm lungime, iar în 4 săptămâni ajung la dimensiunea maximă de 35-44 mm. Larvele (omida păroasă), care atacă speciile de buxus, au culoarea verde cu linii şi puncte longitudinale negre şi perişori de-a lungul corpului. Larvele se hrănesc cu frunze, producând uneori chiar defolierea totală şi conducând la uscarea şi pierderea plantei. Devorează masiv din interiorul plantei spre exterior, iar acest mod face ca semnele atacului să nu fie observate şi intervenţia să fie uneori tardivă. Larvele mici se hrănesc cu partea superioara a frunzei, iar larvele mari mănâncă complet frunzele, ambele cazuri conducând la uscarea plantei. Larvele se transformă în pupe, protejate de un cocon, din care vor ieşi fluturi de culoare albă cu margini de culoare neagră. Fluturii apar din luna mai şi îşi depun ouăle pe durata verii. Iernează sub forma de omizi mici pe frunzele şi ramurile de buxus, protejate de pânze ţesute de mătase.
Tratamentul se va efectua după aplicarea măsurilor mecanice (indepartarea crenguţelor uscate cu mătase, purtătoare de larve – se culeg larvele şi se ard; plantele puternic infestate se ard; plantele defoliate se irigă), în zile fără ploaie şi vânt, când temperatura atmosferica este mai mare de 8ºC. Produse recomandate: FASTAC 10 EC 0,02% ; KARATE ZEON (NINJA) 0,015%; NOVADIM PROGRESS 0,1% + KARATE ZEON 0,015% + DITHANE M 45 0,2%; CALYPSO 480 SC 0,02% + SCORE 250 EC 0,015%; PYRINEX QUICK 0,1% + ORIUS 25 EW 0,05%; ACTARA 25 WG 0,01% + ALCUPRAL 50 PU 0,04%. La efectuarea tratamentului în zona urbană (aliniamentele stradale), se vor lua următoarele masuri: se va interzice deplasarea pietonilor; se va evita parcarea şi staţionarea mijloacelor de transport pe părţile carosabile pentru a nu stânjeni desfăşurarea lucrărilor, dar şi pentru că substanţele pentru protecţie a plantelor utilizate pentru combatere sunt corozive; dacă se efectuează tratamente în parcuri şi zone publice, se vor lua toate măsurile de siguranţă pentru protejarea populaţiei, prin izolarea zonei unde se execută tratamentul şi apoi instalarea de plăcuţe avertizatoare, că s-au folosit substanţe toxice. Pentru ca tratamentul să aibă efect mai bun, se recomandă folosirea atomizoarelor, care asigură pătrunderea substanţelor în interiorul tufelor de Buxus.
De asemenea, se vor lua măsuri ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. Se vor respecta cu strictete normele de lucru cu produse de protecţie a plantelor, cele de securitatea muncii şi de protecţie a animalelor. Se pot utiliza şi alte produse recomandate în lista oficială PEST-EXPERT pentru testele avertizate.
Aşadar, soluţia nu este în niciun caz tăierea arbuştilor şi a gardului viu afectate de această maladie, care a luat amploare în ultimii doi ani. În majoritatea cazurilor – la sediul Hidroelectrica, unde, de asemenea, un buxus se uscase, a fost posibilă salvarea lui – s-a dovedit că, după aplicarea tratamentului, pomişorii se regenerează. Iar efortul muncitorilor de la ADP n-ar fi unul supraomenesc, fiind suficiente câteva manevre simple: scuturarea plantei şi stropirea ei cu substanţele recomandate de specialişti. Chiar şi acum, cu întârziere, pot fi trataţi. Dar când lenea, dezinteresul, prostia şi nesimţirea fac „casă bună”, rezultatul se vede peste tot în oraş: la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, la Clubul ARO, la Vila Iacomin, dar pe domeniul public, la Industrialul de Jos, pe strada Fraţii Goleşti şi am putea continua mult şi bine. Alex BARBU