15.3 C
Campulung Muscel
24/04/2024

Înainte să le ceară, a treia oară, votul, pentru a irosi taxele şi impozitele câmpulungenilor pe un aşa-zis bloc destinat nevoiaşilor, Ţâroiu le-a mărit consilierilor indemnizaţiile, ca să accepte jaful din bani publici

Perseverent primarul nostru, care a încercat, pentru a treia oară în acest an, să obţină aprobarea Consiliului Local de a prăpădi peste 4,3 milioane de lei din taxele şi impozitele câmpulungenilor, pentru construcţia unui aşa-zis bloc social. Blocul costă, după estimarea unui proiectant, care insistă că preţurile sale sunt inspirate din realităţile imobiliare ale zilelor noastre, 20.806.814,42 lei. Sau 4.426.982 euro. Ministerul Dezvoltării Regionale este dispus să finanţeze trei sferturi din valoarea de infarct, diferenţa de 4.326.590,10 lei revenind municipalităţii. După două eşecuri livrate de consilierii care i-au şicanat afacerea, Liviu Ţâroiu a mai făcut o încercare, simţind, probabil, că a treia oară va fi cu noroc. Mai cu seamă dacă o mai fi vreunul pe la liberali care are nevoie de locuinţă, pe al cărui vot spera că poate miza, pentru spargerea ghinionului. Şi-apoi la câţi PNL-işti a fericit cu case de la stat, plus rubedenii, plus cunoştinţe ale acestora, Ţâroiu trebuie să fi avut un şoc văzându-le împotrivirea de a cadorisi şi alte  pile ale partidelor aflate la conducere. În cazul în care telenovela blocului avea să primească un verdict favorabil la şedinţa convocată în regim extraordinar ieri după amiază -, verdict necunoscut la momentul redactării articolului, din cauza orei închiderii ediţiei plasate sub cea a încheierii dezbaterii -, ne permitem o bănuială legată de dedesubturile votului. Şi anume că primarul o fi promis repartizarea unora dintre viitoarele apartamente şi unor simpatizanţi PNL, ca să nu-i mai încurce planurile cu constructorul în aşteptare.
Consilierii, gâdilaţi la sentiment cu indemnizaţii adaptate salariului pe 2019 al primarului   
La precedenta revedere în plenul Legislativului municipal, Liviu Ţâroiu li s-a plâns „uzurpatorilor” proiectului închipuit social că stă pe birou cu contractul de finanţare, semnat de oficialii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Şi că el nu-l poate semna, pentru că n-are aprobarea Consiliului Local de a cheltui din bugetul local contribuţia municipiului despre care relatam la început: 4.326.590,10 lei. În răgazul scurs între şedinţa ordinară a lunii iulie, ţinută pe 25, şi extraordinara de ieri după amiază, Executivul a pregătit al treilea proiect de hotărâre având acelaşi subiect ca în martie şi în iunie: cofinanţarea suportată din bugetul local al anilor viitori, cel mai probabil, căci cel pe 2019 nu conţine nicio alocare în acest sens. Numai că, faţă de precedentele, noua hotărâre insistă mai apăsat asupra ideii de „estimat”. Adică sumele conţinute, atât cofinanţarea Câmpulungului, cât şi cheltuiala per ansamblu, generată de proiectul de binefacere pentru conturile unui constructor „flămând”, sunt valori estimate.
Altfel spus, dacă se sublinia că cifrele şocante sunt estimate, cu posibilitatea de reducere la licitaţie, vezi, Doamne, aleşii se lăsau convinşi să voteze acest jaf din bani publici. Dacă s-au lăsat convinşi, s-au lăsat, cu siguranţă, pentru favorurile smulse lui Ţâroiu, nicidecum că le-a schimbat părerea accentuarea termenului „estimat”, repetat obsedant în conţinutul noii hotărâri. Cât despre licitaţii şi rezultatul lor, ştim şi noi că sunt o păcăleală, pentru că, în final, costurile unei lucrări depăşesc oferta câştigătoare, coborâtă în mod neserios, pentru obţinerea contractelor.
Un prim favor făcut de primar consilierilor, care cedează uşor când vine vorba de interesele personale, îl avem chiar pe ordinea de zi. Înaintea proiectului cu păgubosul imobil repartizat pe criterii de „cumetrie”, Liviu Ţâroiu a pus, strategic, în dezbaterea Consiliului un proiect de hotărâre de toată ruşinea. Şi anume majorarea indemnizaţiilor consilierilor locali la 10% din „salariul” primarului, ca aceştia, mulţumiţi că vor fi remuneraţi mai bine, pentru prostiile debitate la şedinţe, să nu mai cârtească la intenţiile de tocare a banilor noştri pe o investiţie care „îngroapă” bugetul local. Fie ea multianuală.
În 2018, indemnizaţia lui Liviu Ţâroiu a fost de 12.350 lei, fără a pune la socoteală procentul de 25% din proiectul european. În 2019, anul fără creşteri salariale la Primăria Câmpulung, leafa primarului a săltat la 13.520 lei, de asemenea, fără suplimente pentru efortul de a contribui la reducerea sărăciei în municipiu.          
Ţâroiu şi Executivul său, disperaţi să facă blocul de lux pentru „amărăştenii” de la partide  
Revenind la treaba ingrată, care a reunit Consiliul la masa dezbaterilor cu două săptămâni mai devreme faţă de următoarea ordinară, programată la sfârşitul lunii august, cerinţa principală suna astfel: „Se aprobă cofinanţarea din bugetul local a obiectivului de investiţie „Bloc locuinţe sociale – 50 apartamente, în municipiul Câmpulung”, cu suma estimată de 3.635.790 lei, fără TVA, sumă estimată ca fiind necesară pentru construcţia obiectivului, sumă ce se va adăuga finanţării solicitate la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.” Remarcaţi disperarea Executivului de a obţine votul aşteptat de prin martie, repetând acest „estimat”, care dă de înţeles că suma scade la mascarada de licitaţie, şi omiţând TVA-ul, care saltă contribuţia municipalităţii la peste 4,3 milioane de lei.
De ce este obligată Primăria să plătească atâţia bani, în cadrul unui program de construcţie de locuinţe sociale, finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale? Pentru că programul acoperă doar o parte a cheltuielilor, mai precis cele pentru investiţia de bază prevăzute în devizul general şi lucrările de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier, care înseamnă, în estimarea proiectantului, 16.480.224,32 lei. Atât plăteşte ministerul din cele 20,8 milioane de lei. Diferenţa este partea Câmpulungului, care trebuie să acopere: lucrările de amenajare a terenului, lucrările pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie, cheltuielile ocazionate de serviciul de proiectare, asistenţă tehnică, consultanţă şi dirigenţie de şantier, precum şi alte cheltuieli din categoria organizării de şantier, altele decât cele pentru construcţii şi instalaţii, taxe, cote, comisioane, dacă este cazul, cheltuieli diverse şi neprevăzute. În sarcina municipiului cad şi cheltuielile pentru probe tehnologice şi teste.
„Acestea sunt valori estimate de proiectant – subliniază din nou autorul informării, Liviu Ţâroiu, în încercarea exasperantă de a convinge lumea că estimările sunt demontate de rezultatul licitaţiilor -, conform normativelor de proiectare în vigoare privind realizarea acestor locuinţe, inclusiv aplicarea prevederilor O.U.G. nr.114/2018 în domeniul construcţiilor.”

După lefurile aleşilor mărite, Ţâroiu scoate din mânecă al doilea as: costurile noastre, preluate în bugetul de stat
Durata de realizare a investiţiei, care include şi perioada de întocmire a proiectului tehnic, este, conform studiului de fezabilitate, de doi ani calendaristici. Ministerul a alocat proiectului de la Câmpulung, pentru anul 2019, doar 108.268 lei, motivul constituindu-l faptul că lucrările n-au început. „La data prezentului raport, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a solicitat, prin Consiliul Judeţean, estimarea cheltuielilor necesare pentru acest obiectiv pentru anul 2020, în vederea cuprinderii lor în proiectul de buget pentru anul următor.”, este menţiunea salvatoare pentru blocul primarului care n-a îmbătrânit degeaba. Dacă e „pe bune” sau e ticluită cu cap treaba asta cu ridicarea poverii de pe umerii Câmpulungului, ca să se scoată şi unii, şi alţii – şi Ţâroiu, cu proiectul salvat, şi consilierii, răzgândiţi de indemnizaţiile mărite – rămâne de văzut. Dar tare îi bănuim pe toţi de perfidie şi bătaie de joc la adresa câmpulungenilor, afirmaţie pe care suntem dispuşi să o retragem în caz că, la şedinţa de ieri după amiază, şi-au menţinut poziţiile avute anterior, când au respins blocul util doar pentru prosperitatea buzunarelor părţilor implicate în proiectul imobiliar de (in)succes.

La 88.540 euro, apartamentul, nu se depăşesc „exigenţele minimale de dotare şi confort la un grad de finisaj mediu”
În septembrie 2018, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, din care reiese un cost, în medie, per apartament de 88.540 euro. Într-un „perfect” acord cu Legea locuinţei nr.114/1996, care prevede că „locuinţele sociale şi de necesitate se realizează fără depăşirea exigenţelor minimale de dotare şi confort la un grad de finisaj mediu”. „Construcţia este formată din trei module, două cuplate şi unul independent, fiecare  reprezentând o scară de bloc, cu un regim de înălţime Demisol + Parter + 3 Etaje / 4 Etaje parţial. Clădirile vor avea structura funcţională necesară bunei funcţionări pentru scopul propus, respectând normele de sănătate şi igienă în vigoare. Compoziţia funcţională pentru fiecare modul va fi: demisol – spaţii tehnice; parter – apartamente cu o cameră, două şi trei camere; etaj 1, 2, 3, 4 parţial – apartamente cu o cameră, două şi trei camere.”, este descrierea succintă a viitoarei construcţii, la finalul căreia vor rezulta 6 apartamente cu o cameră, 25 de apartamente cu două camere şi 19 apartamente cu trei camere. 
Indicatorii fizici propuşi arată astfel: aria terenului: 3.300 mp; aria construită totală: 951,14 mp; aria desfăşurată totală: 5.169,52 mp; alei carosabile: 522,72 mp; parcare: 379,34 mp; alei pietonale/trotuare: 365,13 mp; spaţii verzi: 933,88 mp; spaţiu de joacă: 147,79 mp. 
Magda BĂNCESCU

 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!