La şedinţa Colegiului Prefectural de vineri, 26 iulie 2019, a fost invitat să prezinte un raport inspectorul şcolar general Dumitru Tudosoiu. În comunicare, reprezentantul Inspectoratului Şcolar Judeţean a expus măsurile întreprinse de instituţie pentru pregătirea noului an şcolar, 2019-2020, reconfigurarea reţelei şcolare la nivelul judeţului, pregătirea pachetelor cu rechizite pentru copiii cu posibilităţi materiale reduse, dar a pus pe tapet şi numeroase probleme cu care se confruntă învăţământul, atât la nivel local, cât şi naţional. Prezenţi în sală, unii primari argeşeni au adus la cunoştinţă autorităţilor judeţene chestiunile care îi nemulţumesc, cel mai vocal fiind edilul muscelean, Dumitru Secăreanu, de la Dâmbovicioara.
Măsuri pentru pregătirea anului şcolar 2019-2020
„Sunt câteva chestiuni punctuale, pe care am să le trec în revistă. Situaţia semnării cu personal didactic. S-au înscris 821 de candidaţi şi au rămas 528 de lucrări pe 40 de posturi de titularizare, asta înseamnă că la nivelul judeţului Argeş, din punct de vedere al resursei umane, avem mai multe persoane care doresc să predea în învăţământ, care sunt calificate să predea în învăţământ, şi din ce în ce mai puţine posturi de titularizare. Începând din 31 iulie, vom avea normate 8.812 posturi din sistem şi, prin mişcările de repartizare a personalului didactic, care se vor încheia în jurul datei de 6 septembrie, la începerea anului şcolar vom avea în toate clasele profesori calificaţi. Reconfigurarea reţelei şcolare este o scurtă trecere în revistă a sistemului şi a mărimii acestuia. La nivelul judeţului Argeş, avem 202 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, unităţi de învăţământ de stat, şi 21 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, dar în mediul privat. Ele sunt defalcate astfel: 41 de unităţi de învăţământ liceal şi o unitate de învăţământ liceal în sistem privat; 124 de unităţi de învăţământ gimnazial, dar şi trei în mediul privat; 24 de grădiniţe de stat şi 7 private. Unităţi conexe Inspectoratului Şcolar sunt 13, şi anume: cinci Cluburi ale Elevilor; 4 şcoli speciale; o grădiniţă specială; o Şcoală de Artă; Palatul Copiilor şi Casa Corpului Didactic. Unităţile cu personalitate juridică au arondate şi unităţi structură, deci mai adăugăm la cele 202 unităţi încă 300 de structuri.”, a prezentat inspectorul şcolar general Dumitru Tudosoiu.
În continuare, conducătorul ISJ Argeş a spus că instituţia asigură, în anul şcolar 2019-2020, rechizite pentru copiii ale căror familii nu au posibilităţi financiare. În acest sens, există un ordin de ministru care coordonează această posibilitate financiară. La nivelul judeţului, din solicitările şcolilor, rezultă că sunt 7.275 de potenţiali beneficiari, iar de la Ministerul Educaţiei s-a alocat suma de 120.220 lei, cu TVA. Valoarea pachetelor pentru rechizite se ridică, pentru învăţământul primar, la 25 lei, iar la învăţământul gimnazial, la 30 lei. Aşa cum reiese din declaraţia inspectorului general, sumele alocate pentru fiecare pachet sunt foarte mici: „Anul trecut şi acum doi ani, am solicitat să parcurgem procedura legală şi anume, caietul de sarcini să fie pus pe SEAP, pentru a căuta agenţi economici, să vină să participe la licitaţie şi să asigure 7.275 de pachete de rechizite. Nici anul trecut, nici acum doi ani, nu am putut să cheltuim acei bani, pentru că nu a venit nimeni să ne asigure rechizitele în cuantumul de 25 lei, respectiv 30 lei. Cred că şi anul acesta vom avea aceeaşi problemă şi, din păcate, suma alocată nu putem să o cheltuim şi să venim cu pachetele de rechizite pentru elevi.”, s-a văitat Tudosoiu.
11 şcoli au finanţare strictă pentru grupurile sanitare
Nici problema transportului şcolar nu este rezolvată în totalitate în Argeş. La nivelul judeţului există 141 de microbuze şcolare, care deservesc 115 unităţi de învăţământ, dar ar mai fi nevoie de încă 84 de mijloace de transport.
Referitor la modernizarea grupurilor sanitare, mai ales că mai sunt unităţi şcolare în care copiii sunt obligaţi să folosească „privata” din fundul curţii, inspectorul general a transmis: „Am avut o întâlnire cu 24 de colegi primari şi colegi directori de unităţi de învăţământ. După câţiva ani de solicitări, prin Hotărâre de Guvern s-au alocat bani din bugetul naţional către Ministerul Educaţiei, şi pentru salarii, şi pentru lucrări la şcoli, în judeţ. 11 unităţi de învăţământ beneficiază de finanţare, o finanţare strictă pe rezolvarea problemei refacerii sau modernizării grupurilor sanitare.”
O altă preocupare adusă în faţă a fost cea a manualelor şcolare, care, aşa cum a spus Tudosoiu, nu vor lipsi de pe băncile elevilor în prima zi de şcoală. „Mai este o chestiune care ne preocupă, asigurarea cu combustibil la unităţile de învăţământ. Din fericire, avem tot mai puţine unităţi unde nu există un sistem de încălzire centralizată, cu centrală proprie, care să funcţioneze pe gaz sau electric, dar avem unităţi unde funcţionăm cu centrale pe lemne. Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru faptul că nu există comunitate fără şcoală, iar şcoală fără comunitate, din punctul meu de vedere, nu poate să existe, fără sprijinul, în primul rând, al conducătorilor localităţilor.”, a mai punctat Dumitru Tudosoiu.
Primăria Dâmbovicioara are costuri mari cu decontarea navetei
Prezent în sală, primarul de la Dâmbovicioara a adus în discuţie o problemă pertinentă cu care se confruntă administraţia locală. „Cred că nu sunt singurul, cred că mai sunt şi alte comune ca şi noi, cu o comunitate mai mică, dar şi cu un număr de elevi destul de mic. Ţinând cont că nu poate să existe comună fără şcoală, trebuie să luăm în calcul foarte bine, şi este de apreciat ceea ce a spus domnul inspector. Dar să nu uităm un singur lucru, dacă mergem de jos în sus şi luăm lucrurile exact pe corecte, dintr-un buget local, la care încasăm aproape un miliard (n.r. lei vechi), costurile cu întreţinerea şcolii sunt o problemă. Aş vrea să se ţină cont la cei repartizaţi (n.r. profesori). Avem costuri foarte, foarte mari cu sumele pe care trebuie să le decontăm profesorilor pentru transport. La repartizarea cadrelor didactice să se ţină cont, dacă e posibil, şi de localităţile de unde provin, adică distanţa de la domiciliu la şcoală să fie cât mai scurtă, iar noi să achităm mai puţin pe transport. În cazul nostru, sumele sunt destul de măricele, iar directorul coordonator să deschidă foarte bine ochii, să gândească ce are pe lângă el. Totuşi ar fi bine să fie mult mai bine chibzuiţi cu acei bani care vin de la primării spre dânşii.”, a fost problema ridicată de primarul Dumitru Secăreanu.