Modificările succesive în materia salarizării se reflectă şi în achiziţiile publice întreprinse de primării, obligate de lege să adapteze costurile lucrărilor la cheltuielile patronilor cu angajaţii din construcţii. La Câmpulung, sunt afectate toate contractele mari ale Primăriei, indiferent că sunt finanţate din bugetul local sau din P.N.D.L. Realizăm o trecere în revistă a principalelor investiţii ale municipalităţii, începute ori ba, pentru a avea o idee a costurilor suplimentare ivite după licitarea execuţiei obiectivelor programate: Piaţa Primăriei, Bulevardul „Pardon” şi asfaltarea străzii Ion Ţicăloiu, susţinute din bugetul Câmpulungului, fostul Liceu de Fete, podul de la Apa Sărată, Staţia de Epurare şi conducta de aducţiune, finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale, ca gestionar al Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Pentru acestea din urmă, ministerul a solicitat actualizarea devizelor, conform noutăţilor legislative care permit, chiar impun creşterea preţului contractelor, după adjudecarea lucrărilor de către constructori. Faptul că Primăria şi Ministerul Dezvoltării trebuie să le deconteze mai mult patronilor obligaţi să acorde un salariu minim în construcţii de 3.000 de lei n-ar fi o tragedie dacă partenerii de contracte s-ar ţine de treabă şi ar respecta termenele convenite. Plus cerinţa calităţii intervenţiilor desfăşurate. Condiţii nesocotite de şantierele de la Câmpulung, care se mişcă şi încet, şi nesatisfăcător din punct de vedere al rezultatului. În condiţiile în care patronii sunt menajaţi de penalităţi, pentru întârzieri şi deficienţe, finanţatorul, fie local, fie central, le datorează bani mai mulţi, pentru salarii şi materialele de construcţii mai scumpe.
Faţă de momentul licitaţiei, renovarea Industrialului de jos este mai scumpă cu 325.000 lei
Toate cele patru obiective, pentru care Liviu Ţâroiu a câştigat finanţare prin P.N.D.L., suportă majorări de preţ, două dintre ele fiind la a doua creştere a valorii: Industrialul de jos şi podul din vecinătatea fostului Liceu Minier. La şedinţa Consiliului Local de ieri, aleşilor li s-a cerut să voteze scumpirea proiectelor plătite de minister, şi a celor aflate în lucru, şi a celor pregătite să intre în lucru. Cel mai conştiincios dintre constructorii care au prins lucrări achitate prin P.N.D.L. este Ion Pătrăşcan, care renovează clădirea-monument a fostului Liceu de Fete, împreună cu firma lui Ion Cornea. Nu acelaşi lucru se poate afirma despre executanţii celorlalte trei proiecte: podul de pe Şoseaua Naţională, pe care trebuie să-l reconstruiască Group Concif, Staţia de Epurare – Linia Apei, câştigat de o companie din Bucureşti, Aquamontaj, şi conducta de aducţiune a apei – unul dintre cele două fire -, adjudecată de o firmă din Mureş, CALA – Centrul de Tehnologii fără Săpătură.
Istoricul în cifre al proiectelor despre care relatăm arată astfel. În cazul Industrialului de jos, pe 10 aprilie 2018, s-a semnat contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Municipiul Câmpulung, în baza căruia autorităţile noastre primeau din bugetul M.D.R.A.P. 3.945.806 lei pentru investiţia „Modernizare, reabilitare şi recompartimentare interioară a clădirii Colegiului Tehnic Câmpulung, situată în strada Negru Vodă, nr.145”. Tot anul trecut, în luna octombrie, aleşii municipali votau o primă actualizare a devizului general, ca urmare a încheierii contractului de execuţie cu Sercop ADN, care s-a asociat pentru derularea acestui proiect cu Cornea Ind. Construct. Costurile de la acel moment erau de 3.150.297,55 lei, pentru totalul investiţiei, din care construcţiile şi montajul se cifrau la 2.417.106,21 lei. Municipalitatea se angaja să suporte din bugetul local o contribuţie de 282.500 lei, pentru cheltuielile care nu sunt eligibile prin P.N.D.L.
După un an de la parafarea contractului de finanţare, în aprilie 2019, lucrarea de renovare a imobilului cu statut de monument istoric dobândea alte cifre, adaptate creşterii salariului minim în construcţii. Astfel, valoarea totală a investiţiei a urcat la 3.271.133,43 lei, din care construcţii plus montaj, 2.493.224,73 lei. „Valoarea cofinanţării la proiect se menţine cea aprobată, 282.500 lei, întrucât cheltuielile care se efectuează din bugetul local nu suportă modificări ca urmare a aplicării reglementărilor aduse de O.U.G. nr.114/2018 în domeniul construcţiilor.”, notează autorii documentaţiei aprobate de consilieri în Joia Mare a Paştelui.
După încă două luni, subalternii lui Liviu Ţâroiu refac socotelile, pentru a lua în calcul, în afara ordonanţei din 2018, şi ce-a mai apărut în 2019, ordine şi instrucţiuni, şi revin în faţa aleşilor cu alte valori, mai crescute decât cele din aprilie: 3.465.878,21 lei, valoarea totală a investiţiei, respectiv 2.741.545,66 lei, construcţiile şi montajul sau lucrarea propriu-zisă. Faţă de licitaţia câştigată de firmele asociate, se înregistrează o creştere a preţului contractului cu 324.439,45 lei.
În schimb, contribuţia municipalităţii cunoaşte o uşoară scădere la 264.481,01 lei.
Se modifică, a treia oară, valoarea podului de la Minier
Tot înainte de Paşti, aleşii au votat a doua documentaţie actualizată în cei doi ani scurşi de la licitarea podului de la Apa Sărată, suficient de „vechi” încât să producă un istoric generos ca proiect în aşteptare. După adjudecarea contractului, în august 2017, de către firmele care prestează în Piaţa Primăriei, Group Concif şi Ratelen Construct, în toamna acelui an, consilierii locali au actualizat devizul general, care dădea o valoare totală a investiţiei de 907.737 lei, din care construcţii plus montaj, 738.888 lei. La această lucrare, Primăria contribuia cu 184.021,18 lei, contribuţie care, după votul din aprilie 2019, care a adaptat costul lucrării la noutăţile salarizării personalului de pe şantiere, nu era afectată de majorarea costului proiectului. Conform reglementărilor în vigoare privitoare la salariul minim plătit în construcţii, valoarea totală a investiţiei sălta la 1.074.465,18 lei, din care construcţii plus montaj, 905.616,04 lei.
Aceste cifre, aprobate pe 25 aprilie 2019, nu mai sunt valabile, căci, după două luni, municipalitatea le modifică din nou, prin votul cerut ieri după amiază aleşilor municipali: 1.079.258,05 lei, proiectul în ansamblul său, din care construcţiile şi montajul presupun o cheltuială de 909.525,21 lei. Cât despre partea municipiului, aceasta aproape că se dublează, de la 184.021,18 lei, la 355.542,35 lei.
Rapiditatea cu care se produc schimbările în materie de costuri nu caracterizează şi lucrarea din teren, care se află tot în stadiul execuţiei drumului ocolitor al Şoselei Naţionale, care va fi închisă cât durează ridicarea podului nou în locul celui care va fi dărâmat. Până în acest moment, după cum v-am mai informat, s-a pietruit drumeagul care urmează să preia traficul de pe artera principală şi s-a realizat o consolidare a malului, la podul de cale ferată. Şi în acest caz, la fel ca la lucrarea de amenajare a Pieţei Primăriei, obiectivul trebuia predat municipalităţii cel târziu la sfârşitul lunii iunie. Dacă era să ne luăm după primarul care, la rândul lui, se ia după alţii despre care ştia că n-aveau cum să respecte termenul de lucru de cel mult şase luni, care se încheie la sfârşitul acestei săptămâni.
Până la partea cu salariile muncitorilor, creşte contribuţia municipiului la proiectul Staţiei de Epurare
Celelalte două investiţii care trebuiau să intre în şantier în această primăvară, conform celor mai optimiste şi electorale declaraţii ale lui Liviu Ţâroiu, sunt modernizările aduse sistemelor de alimentare de apă şi de canalizare, graţie proiectelor accesate prin P.N.D.L. Vara trecută, Primăria Câmpulung a scos la licitaţie proiectarea şi execuţia lucrării: „Reabilitare Staţie Epurare (Linia Apei) în municipiul Câmpulung”, la o valoare totală estimată de 11.726.462,53 lei. Pe 2 octombrie 2018, s-a încheiat contractul cu firma Aquaproiect, din Bucureşti, a cărei ofertă s-a cifrat la 11.702.155,01 lei. Punerea la punct a Liniei Apei continua o lucrare finalizată şi inaugurată în iulie 2010, prin care obiectivul aflat în administrarea operatorului de servicii apă-canal câmpulungean a suferit o transformare radicală. Lucrările de atunci s-au axat pe Linia Nămolului, bazine de aerare şi staţii de suflante, plus utilaje de ultimă generaţie montate de constructor. Valoarea proiectului s-a ridicat la 1.266.000 euro, din care Uniunea Europeană a alocat 750.000 euro, Guvernul României, 250.000 euro, iar bugetul local, 266.000 euro. Contractul de execuţie a fost câştigat de firma Danex din Bucureşti, care a derulat nu numai lucrările din program, ci şi intervenţii suplimentare.
Primăvara prognozată de primar ca debut al investiţiei la Staţia de Epurare s-a dus, după cum s-a dus şi prima lună de vară, iar proiectul se află tot în faza modificării valorilor din documentaţiile înaintate ministerului. În cazul Epurării, deocamdată, este vorba despre majorarea contribuţiei municipiului, care creşte de la 747.353 lei, la 1.397.159,20 lei. Partea cu salariile muncitorilor constructorilor n-a ajuns, momentan, în analiza Consiliului Local, dar, cel mai probabil, urmează.
La fel în cazul aducţiunii de apă, unde un fir al magistralei urmează să fie reabilitat de o companie din Mureş. „Reabilitarea conductei de aducţiune a apei brute (Dn 800), în municipiul Câmpulung” – proiectare + execuţie a fost estimată la o valoare de 3.964.488,57 lei. Din acest total cu care contractul a fost scos la licitaţie, proiectarea şi asistenţa tehnică au fost evaluate la 61.539,66 lei, iar construcţiile şi montajul, la 3.902.948,91 lei. Ofertantul câştigător este CALA-Centrul de Tehnologii fără Săpătură, care a adjudecat lucrarea la preţul de 3.409.457,10 lei.
Magda BĂNCESCU