Anul acesta, se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, iar Lereştiul, ca şi în alte momente importante ale istoriei României, a dat jertfa supremă prin sacrificiul generalului Vasile Milea. În memoria lui, până la 22 decembrie, Primăria şi Consiliul Local Lereşti s-au angajat că reabilitează ansamblul monumental al generalului Vasile Milea, aflat în curtea Bisericii „Înălţarea Domnului”.
La Ziua Comunei, de Rusalii, tot în semn de omagiere a generalului Vasile Milea, administraţia locală a acordat mai multe Trofee de Excelenţă.
Primul premiat a fost veteranul de război, “Cetăţean de Onoare” al Lereştiului, Paraschiv Simăm, care, pe 5 octombrie, împlineşte 101 ani.
În semn de recunoştinţă, pentru munca depusă în scopul aflării adevărului despre moartea generalului Vasile Milea, care s-a concretizat în volumul lansat în vara lui 2016, „Vasile Milea, de la soldat la general, în 17 ani”, i-a fost decernat un torfeu de excelenţă profesorului Gheorghe Niţică.
Marin Dumitrache, care a fost şoferul generalului Vasile Milea până în ultimele clipe ale vieţii, dar şi cel mai credincios subaltern, a primit aceeaşi distincţie de la primarul Marian Toader.
Legat tot de memoria generalului Vasile Milea, în semn de apreciere, un trofeu a ajuns la generalul Nicolae Popescu, care era comandantul Garnizoanei Câmpulung în decembrie 1989, la Revoluţie. „Am participat şi eu, aveam 22 de ani, am fost în Piaţa Primăriei, la Câmpulung şi, când am văzut armata că vine, nu pot să reproduc în cuvinte, dar ne-am pus în genunchi, am trăit o frică imensă, dar, prin înţelepciunea domnului general, la Câmpulung nu au fost evenimentele care au fost în Bucureşti şi în ţară.”, a povestit edilul Marian Toader.
Preotul Stelian Suseanu, “Cetăţean de Onoare” al Lereştiului, post-mortem
Pentru recunoaşterea contribuţiei aduse la dezvoltarea localităţii, preotul Stelian Suseanu, cunoscut ca „Popa Stelea”, a fost făcut “Cetăţean de Onoare” al Lereştiului, post mortem. Preotul Suseanu a fost cel care a fost sufletul organizării nunţii jurnalistului american Harry Morgan, care s-a căsătorit cu aleasa inimii, Devlin Catherine, la Lereşti, pe 7 iulie 1973. Fiul slujitorului Domnului a fost cel care le-a fost naş de cununie americanilor şi tot el a ridicat distincţia primită de la primarul comunei. „Bună ziua, dragi consăteni. Mă bucur foarte mult să fiu aici. Sunt mândru de distincţia pe care am primit-o, pentru aprecierea preotului Suseanu, şi ca recunoştinţă pentru toată contribuţia majoră adusă comunei. Cred că ar fi mândru să fie aici, să primească această distincţie şi să vadă comuna, care este o oază de frumuseţe şi sănătate, comună de care s-a auzit şi în alte ţări.”, a transmis Puiu Suseanu.
Despre părintele Suseanu a fost invitat să vorbească preotul Ion Cojocaru, care este directorul Seminarului Teologic Ortodox „Iustin Patriarhul” Câmpulung: „M-am gândit ce să vă spun, şi o să vă spun nişte versuri:
Pentru pânza de iubire
E războiul cel mai greu,
Diavolul tot rupe fire,
Noi le înnodăm mereu.
Străbătând a lumii holdă
Auzi un glas ce strigă,
Îndurarea se acordă,
Iar iubirea se câştigă.”
Părintele Suseanu a fost un preot iubit pentru că a fost un om slobod, un om liber, ce a gândit a spus, şi, dacă de peste 40 de ani avem apă curentă, ştim foarte bine că i-o datorăm lui. Se pot spune multe, dar lăsăm faptele să vorbească pentru el.”
A fost stabilită stema Lereştiului, urmează să fie omologată
În premieră, aşa cum a promis la începutul anului, edilul Lereştiului a prezentat stema localităţii, pe care Consiliul Local, prin hotărâre, şi-a însuşit-o. Urmează procedura de avizare la Comisia de Heraldică, la Consiliul Judeţean, după care, prin Hotărâre de Guvern, simbolul va fi omologat şi va putea fi folosit oficial. „Stema comunei se compune din brâul undat, care reprezintă zona hidrografică, caracteristică Lereştiului, Râul Târgului; muntele, forma de relief predominantă a comunei; cei trei brazi, care simbolizează cele trei sate, şi sper să nu ajungem să fie munţii atât de goliţi de păduri, bradul reprezentând vegetaţia predominantă din comună; iar jos avem zidul castrului roman de la Voineşti, care reprezintă prima atestare documentare a noastră pe aceste meleaguri. În punctul Măilătoaia, în Voineşti, „Malul lui Cocoş”, avem descoperiri arheologice, castrul roman şi termele romane de la Voineşti. Aceasta este stema, avem şi steagurile ataşate care urmează să fie omologate. O să ne bucurăm cu toţii că suntem o comună europeană şi ne trebuia şi acest lucru.”, a descris Marian Toader noul blazon al Lereştiului. Isabela FILIP