La începutul lunii aprilie, vă relatam cazul unui pădurar, care a fost atacat de un urs într-o pădure din Berevoeşti, în zona Brătioana. Bărbatul a ajuns la spital cu răni serioase în zona toracică şi la piciorul drept.
Panica s-a instalat, săptămâna trecută, în comuna Berevoeşti, unde o familie şi-a găsit cei doi porci şi o capră într-o baltă de sânge, în propria-i ogradă, sfârtecaţi, cel mai probabil, de o sălbăticiune. Capul familiei crede că gospodăria i-a fost călcată de un urs flămând, dat fiind faptul că, înainte de a-i omorî orătăniile, fiara a distrus şi doi stupi, în altă gospodărie. Sătenii se tem acum ca nu cumva ursul să dea iama şi în alte gospodării, punându-le şi lor viaţa în pericol, şi cer autorităţilor să ia măsuri pentru alungarea acestuia din zonă.
Incidentul s-a petrecut în gospodăria lui Sorin Grubinschi, din satul Bratia. Bărbatul locuieşte lângă o pădure de la marginea localităţii, acolo de unde se presupune că ar fi venit ursul înfometat. „Am înţeles că s-a trezit pe la ora 3.00, nu se luminase de ziuă, după ce ar fi auzit cânii lătrând neîncetat. A ieşit în curte, s-a dus la coteţul porcilor şi i-a găsit palangă. Erau gherăiţi, ce să mai faci cu ei. Au murit până au venit Poliţia şi de la Primărie. Capra era moartă. Am înţeles că a distrus şi doi stupi, la altcineva. N-au apucat să-l vadă, că a fugit în pădurea din spatele casei.”, ne-a declarat un localnic. Sorin Grubinschi a dat alarma la 112 şi aşteaptă acum ca autorităţile să ia măsuri cu ursul pripăşitt în preajma localităţii, astfel încât să nu provoace alte incidente similare, poate chiar mai grave, cu victime omeneşti. Până una-alta, sătenii stau cu teamă şi atenţie sporită, şi-au pus unelte agricole la îndemână, pentru ca, la nevoie, să fie transformate în mijloace de gonire a sălbăticiunilor şi au mutat câinii mai aproape grajduri şi coteţe.
În 2019, numărul urşilor va fi cu 15% mai mare decât în 2018, când deja era de peste cinci ori mai mare decât cel optim
De mai mulţi ani, jivinele au făcut pagube însemnate în Muscel, unde sunt înregistraţi de cinci ori mai mulţi urşi decât poate suporta arealul, iar anul acesta, numărul lor se preconizează a creşte cu încă 15%.
Datele statistice, la nivelul Argeşului, au fost prezentate de subprefectul Adrian Bughiu, în cadrul unei conferinţe de presă. Adică, în anul 2017, erau efective optime de urs, calculate ştiinţific, 279 de exemplare şi practic au existat 847. În 2018, la fel, efective erau calculate la 279 şi au fost înregistrate 1.020 de exemplare. Calculul pentru 2019, anul în care ne aflăm, este în curs, dar se estimează că acel număr de 1.020 de exemplare din 2018 va fi mai mare cu 15%.
Pe lângă faptul că aceştia se înmulţesc mai rapid, adică o ursoaică fată şi până la cinci pui, plus că nu mai hibernează, autorităţile de lovesc şi de o rezistenţă nejustificată a ONG-urilor pentru protecţia animalelor, care îngreunează sau chiar împiedică luarea unei decizii la nivel guvernamental, în sensul modificării ordinului prin care urşii să poată fi recoltaţi şi nu relocaţi. Relocarea fiind o măsură care s-a dovedit ineficientă.
Subprefectul Adrian Bughiu: „Avem destul de multe reclamaţii înregistrate, aproape zilnic”
Vizavi de aceste subiect, al atacurilor repetate ale urşilor, care au făcut pagube materiale, subprefectul Adrian Bughiu a declarat: „În acest moment, Instituţia Prefectului a făcut toate demersurile către administratorii fondurilor de vânătoare. Direcţia Silvică s-a adresat Ministerului Mediului cu materialele scrise necesare. Aşteptăm, cu celeritate, aprobarea recoltării a două exemplare de urs, pentru că noi considerăm, şi nu numai noi din Prefectură, ci şi specialiştii în măsură, că relocarea exemplarelor de urs este o soluţie total nefericită, care nu rezolvă problema. Una dintre problemele cu care ne-am confruntat, parcă mai abitir ca oricând sau parcă un pic mai devreme ca în anii precedenţi, este problema care ţine de apariţia urşilor în zonele locuite. Avem destul de multe reclamaţii înregistrate, aproape zilnic. Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice, a mers în audienţă la Ministerul Mediului, la Direcţia de Biodiversitate. Până în acest moment, doar Direcţia Silvică a făcut documente pentru şapte exemplare de urs, pentru a fi recoltate, două în zona Arefu şi câte unul pentru încă cinci fonduri cinegetice, pe care le gestionează. Problema a fost discutată şi în cadrul unei videoconferinţe, prilejuite de intemperii, de inundaţii, gazdă fiind doamna ministrul Carmen Dan, dar a participat şi doamna vicepremier Graţiela Gavrilescu şi domnul Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor. Prefectul Emilian Dragnea a ridicat această problemă, au intervenit şi alţi colegi din ţară. Problema este una destul de anevoioasă, de pregnantă, greu de stăpânit, asta pentru că din 2016, de pe vremea doamnei ministru Palmer, s-a anulat acea cotă de intervenţie la urs. Anual, la nivel naţional, se recoltau 250-300 de urşi, pe diverse regiuni, de atunci s-a anulat această cotă de intervenţie şi se aprobă derogări doar în urma unei documentaţii extraordinar de stufoase şi anevoioase. Iată că, de multe ori, răspunsurile pe care le primim sunt negative. Ca să nu mai spun că, atunci când avem probleme cu o ursoaică cu pui, lucrurile se complică şi mai tare, în sensul în care legea sau legiuitorul permite doar relocarea exemplarului respectiv, relocare care unde poate fi făcută decât într-un areal din zona noastră?! Ursoaica e relocată, cipată şi aşa mai departe, iar, peste două săptămâni, ne trezim că se întoarce în zona în care a fost obişnuită să-şi „desfăşoare activitatea”. Deci, treaba cu relocarea este total ineficientă, dar este singura pe care o permite legiuitorul. Asta nu înseamnă că doar ne lamentăm, că doar ne pitim în spatele unor prevederi legislative cu scăpări. Chiar am discutat cu o mare parte a primarilor şi, probabil, în perioada imediat următoare, vom face o scrisoare către doamna ministrul Graţiela Gavrilescu, pe care s-o invităm la discuţii, având ca temă problema urşilor, pentru că domnii primari consideră, şi noi suntem în asentimentul lor, că este imperios necesară o modificare legislativă a ordinului cu pricina, adică, practic, să se reia recoltarea controlată la exemplarele de urşi. Eu sper că cineva, acolo sus, să înţeleagă gravitatea timpurilor pe care le trăim, şi aici mă refer mai ales la cetăţenii din zona de nord a judeţului, şi ONG-urile să înţeleagă şi ele că omul este mai important decât animalul, cu atât mai mult cel sălbatic.” Alex BARBU