Senatorul Şerban Valeca, preşedintele PSD Argeş, are câteva propuneri pentru Congresul PSD, care va avea loc la finele lunii iunie.
Iniţiativa vine ca o continuare a Programului de Guvernare şi are drept scop valorificarea potenţialului imens al ţării, al poporului şi dezvoltarea producţiei naţionale de bunuri şi servicii. „Europa şi scena internaţională globală aşteaptă un nou comportament, mai dinamic din partea României, deoarece ţara noastră poate contribui la binele european, mondial. Să cheltuim idei şi energie interioară cât mai multă pentru a deveni parte sănătoasă şi consistentă în construcţia europeană şi mondială. La final, ar trebui să scoatem din mentalitatea noastră apelul la cuvântul „ajutor”. Trebuie să ajungem să ajutăm noi pe alţii.”, a spus Şerban Valeca, preşedintele PSD Argeş.
Propunerile lui Valeca urmăresc trei direcţii:
1.Elaborarea, în vederea aplicării, a Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a României pe termen lung. „După integrarea României în structurile Euroatlantice, se observă la nivelul instituţiilor centrale ale statului o lipsă de viziune şi o incoerenţă în ceea ce priveşte direcţiile care trebuie urmate şi ţintele ce trebuie atinse în dezvoltarea viitoare din punct de vedere economic şi social a ţării. Din acest motiv, se impune crearea unui cadru instituţional de dezbatere pentru demararea de măsuri active pentru menţinerea unei stabilităţi şi o creştere economică pe termen lung precum şi pentru asigurarea unei coerenţe a proiectelor după fiecare schimbare de Guvern. În aceste condiţii, se consideră ca imperios necesară adoptarea unor reglementări care să prevadă elaborarea de către instituţiile abilitate (academii, institute de cercetare, universităţi, alte instituţii romane specializate) a unei Strategii de Dezvoltare Economică şi Socială a României pe termen lung (SDES), care transcende alternanţele politice la guvernare şi care să dea coerenţă şi continuitate măsurilor ce trebuie aplicate pentru dezvoltarea statului român şi creşterea nivelului de trai a populaţiei. Perioada propusă este de minim 25 de ani şi este similară proiecţiilor unor ţări dezvoltate din Uniunea Europeană şi nu numai.
Elaborarea documentului se propune a se face de către oamenii de ştiinţă români din centre universitare, institute de cercetare, Academia Română şi Academiile de ramură, specialiştii din Banca Naţională a României şi nu în ultimul rând specialiştii din cadrul organizaţiilor neguvernamentale de specialitate şi reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor. În conformitate cu practicile În domeniu, documentaţia va fi întocmită pe baza a minim trei scenarii de dezvoltare economică: optimist, optimist moderat şi pesimist, astfel încât să fie acoperite situaţiile viitoare neprevăzute. Totodată, se instituie obligativitatea ca SDES să creeze premisele dezvoltării producţiei şi productivităţii româneşti. Urmărind-se „traseul fondurilor publice şi private” şi dezvoltând oportunităţi de alocare a acestora în producţia naţională de bunuri şi servicii, se va dezvolta mediul economic românesc şi pe cale de consecinţă, se va mări numărul de locuri de muncă în ţara noastră. Totodată, prin elaborarea unei previziuni a consumului pe baza statisticilor din anii precedenţi, se realizează informarea privind potenţialul pieţei româneşti de consum pentru anul următor, ceea ce ajuta agenţii economici autohtoni în reglarea internă a producţiei, respectiv a investiţiilor precum şi a stabilităţii/creşterii locurilor de muncă. Elaborarea şi aplicarea unor strategii economice adecvate trebuie să ţină seama de condiţiile interne şi internaţionale în care ne aflăm pentru ca în acest fel să se poată stabili mijloacele şi căile necesare care să poată determina o orientare economică viabilă. Nu în ultimul rând, elaborarea SDES va determina predictibilitatea acţiunilor guvernamentale şi va constitui un factor de referinţă pentru mediul de afaceri şi investiţional românesc şi nu numai. Cu aceeaşi ocazie, se va realiza şi o predicţie multianuală a bugetului de stat precum şi proiectarea de parteneriate de tip public-privat (PPP) pe termen lung. În continuare sunt amintite şi câteva forme de parteneriat de tip BOT, BOOT şi BOO, forme unanim acceptate pe plan mondial, aplicate şi recunoscute de organismele financiare internaţionale. După elaborare, se poate lua în considerare următoarea procedură: elaborarea documentaţiei de specialitate de către instituţiile româneşti de profil, alegerea variantei optime din cele 3 scenarii pe fiecare domeniu, obţinerea avizului de la Guvern şi aprobarea SDES prin lege de către Parlament, procedura considerată a fi benefică deoarece pe de o parte creează cadrul necesar unei dezbateri publice de substanţă, iar pe de altă parte determină pilonii principali ai programelor de guvernare viitoare, creându-se premisele unei continuităţi a proiectelor, asigurând-se în acest fel o eficientizare a cheltuielilor publice şi private, precum şi a unei dezvoltări armonioase a societăţii româneşti. Existenţa unei strategii de dezvoltare a României creează premisele unei coeziuni sociale între diversele categorii socio-profesionale precum şi a unei coeziuni între stat şi mediul privat.”, a fost descrierea primei propuneri.
2.Înfiinţarea prin lege a „Colegiului Consultativ” al Ministerului Educaţiei, format din reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor şi mediului educaţional (preuniversitar şi universitar), pentru racordarea atât de necesară a curriculei la nevoile mediului economic în vederea creşterii absorbţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, pe de o parte precum şi creşterea productivităţii, pe de altă parte. Stabilirea în comun a tematicii anilor terminali de specialitate de câtre mediul economic (care cunoaşte nivelul tehnologic al echipamentelor precum şi evoluţia propusă) şi reprezentanţii cadrelor didactice, va conduce la eficientizarea actului educaţional şi la creştere economică. Aceste analize vor conduce şi la orientarea generală a programelor de studii ce vor fi în concordanţă cu necesarul pe specialităţi din mediul economic. În vederea aplicării concluziilor acestui Colegiu Consultativ, curricula universitară la nivel de licenţă se va stabili în proporţie de 80% de câtre Senatele universitare.
3. Elaborarea unui Plan de Dezvoltare Industrială în România pentru „Industria 4.0” sau a 4-a revoluţie industrială. Această tendinţă mondială, reprezintă transformarea în etape a industriei actuale prin automatizare, schimb de date, introducerea sistemelor „Big Data”, tehnologii industriale semi-autonome, roboţi, producţii autonome,etc., ajungând să se dezvolte un „internet al lucrurilor” (internet of things). Dezvoltarea acestui plan va reprezenta o nouă viziune de dezvoltare economică şi a instrumentelor financiare în România şi va reprezenta totodată recuperarea decalajelor faţă de ţări mai dezvoltate precum şi racordarea în timp real la pieţele internaţionale.