După mulţi ani trecuţi de la închiderea leagănului de copii, cum îl ştiu câmpulungenii, de pe strada care duce spre Grui, Consiliul Judeţean are planuri pentru terenul şi clădirea care este atât de degradată, încât Liviu Ţâroiu nici n-a vrut să audă de preluarea ei, în momentul în care unii dintre aleşi i-au propus s-o ceară proprietarului. Dacă se leagă intenţiile Direcţiei pentru Protecţia Copilului Argeş, în a cărui administrare a fost transferat recent imobilul, complexul de pe strada Revoluţiei va servi tot unui scop social. În luna martie a acestui an, directorul Adrian Macovei i-a solicitat preşedintelui CJ Argeş, Dan Manu, darea în administrare a terenului, căci în privinţa construcţiei nu se mai poate face nimic pentru a fi salvată. Din păcate. Motivul pentru care Macovei i-a cerut lui Manu cei 5.683 de metri pătraţi îl constituie intenţia de a construi un Centru de Zi şi două case de tip familial în Câmpulung. Finanţarea facilităţilor propuse o constituie fondurile europene nerambursabile, accesate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale”, Obiectivul specific 8.3 „Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale”, Grup vulnerabil: Copii.
Suprafaţa în discuţie, din strada Revoluţiei, nr.14, aflată în domeniul privat al judeţului Argeş, trebuia să aparţină domeniului public, pentru a corespunde cerinţelor proiectului european. Aspect care a fost reglementat printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean, adoptată la sfârşitul lunii aprilie 2019, prin trecerea terenului din domeniul privat în cel public şi declararea lui ca fiind de interes public judeţean, urmată de predarea lui, pentru a fi administrat, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş. Imobilul dobândit de Consiliul Judeţean în anul 2002, prin Hotărârea de Guvern nr.447, cu o suprafaţă de 5.683 metri pătraţi, figurează cu o valoare de inventar de 484.750 lei.
În cadrul aceleiaşi şedinţe din 24 aprilie 2019, aleşii judeţeni au aprobat încă o hotărâre având legătură cu cea expusă, al cărei obiect l-a reprezentat scoaterea din funcţiune şi casarea, în vederea demolării, a mai multor imobile, printre care şi cele din strada Revoluţiei nr.14. Este vorba despre Pavilioanele nr.1 şi nr.3, construite în 1898, Pavilionul nr.4, edificat în acelaşi an, Pavilionul nr.5, ridicat în 1957, magazia de alimente, construită în 1969, spălătoria (1963), magazia (1966) şi clădirea de birouri (1969). Cel mai probabil, nu intră sub incidenţa măsurii Vila Rahivan, reşedinţă a arhitectului Al.Săvulescu, ridicată de acesta la începutul secolului XX şi declarată monument istoric. M.B.