8În 2020, vom plăti taxe şi impozite mai mari cu 10%-150%!
8De când este Liviu Ţâroiu primar, dările au crescut an de an, ca să aibă bani pentru salarii
Ca la fiecare sfârşit de lună mai, joia trecută, aleşii municipali au aprobat hotărârea cu taxele şi impozitele pe care le vom plăti în 2020. În ciuda şocului suferit, în acest an, de buzunarul contribuabilului câmpulungean, pus să achite obligaţii crescute, în 2018, pentru 2019, şi cu 40%, chiar mai bine, economistele lui Ţâroiu au menţinut trendul ascendent, ca să aibă de salarii. Şi nu numai de salarii, ci şi de indemnizaţia de hrană acordată tuturor angajaţilor din administraţia publică locală, în valoare de aproape 350 de lei, lunar, pentru fiecare salariat. În 2020, la ce-i interesează cel mai mult pe locuitorii municipiului, proprietari de apartamente, creşterea de impozit este de 10%. Asta în cazul persoanelor fizice. În privinţa persoanelor juridice, obrăznicia funcţionarilor Primăriei mersese într-acolo încât au înaintat Consiliului o propunere de majorare la maximul prevăzut de lege. Direcţia Economică intenţiona să-i “jupoaie” pe privaţi pentru imobilele deţinute pe teritoriul Câmpulungului, pe considerentul că au de unde să plătească pentru ca subalternii lui Ţâroiu să huzurească. Realizând că-şi pune patronii în cap, primarul a bătut în retragere, la şedinţa din 30 mai 2019, anunţând că le face favorul de a menţine impozitele la fel ca în 2019. Căci şi aşa fuseseră mărite cu vârf şi îndesat.
După Iarca, Primăria nu ne-a mărit impozitul pe locuinţă decât cu 5%. Celălalt 5% ni l-a băgat pe gât statul
Potrivit şefului Executivului, căruia i-a aparţinut introducerea subiectului legat de taxele şi impozitele anului 2020, „în principiu”, Primăria a crescut obligaţiile câmpulungenilor cu indicele de inflaţie al anului 2018. Lângă care, deşi indicele de inflaţie a fost foarte mare, anul trecut, au mai pus şi economistele lui Liviu Ţâroiu ceva, „din partea casei”. Altfel spus, pe lângă indexarea cu inflaţia de 4,6%, a aplicat şi Economicul un 5% de la el, peste procentul impus prin lege, şi aşa s-a ajuns la o săltare cu aproape 10% a impozitului pe care persoanele fizice îl datorează pentru casă ori apartament. Aşadar, scuza invocată de autorităţi, cum că, vezi Doamne, ne-au mărit dările cu inflaţia, deoarece legea le obligă să procedeze astfel, nu ţine, de vreme ce au dublat, cu neruşinare, procentul inflaţiei. Asta ca să-şi asigure lefurile aflate în pericol, pe fondul micşorării numărului de contribuabili, din motiv de deces ori părăsire a localităţii de baştină.
10% reprezintă răul cel mai mic cauzat prin hotărârea de săptămâna trecută, căci sunt majorări per ansamblu de până la 50%, după cum recunoaşte, cu jumătate de gură, Executivul. Şi cu jumătate de adevăr, pentru că socoteala opoziţiei a condus la un verdict revoltător: anumite taxe speciale, din categoria celor care se percep ocazional, au suferit majorări de 80%, 100%, chiar 150%!
Iată în continuare cum justifică directoarea economică gândirea Primăriei, care continuă politica de căpătuială pe seama cetăţeanului, pus să plătească din ce în ce mai mult, pentru simplul motiv că suntem mai puţini în oraş. „Cele care se indexează sunt valorile impozabile. Procentul stabilit prin lege nu se indexează cu indicele de inflaţie. Valoarea impozabilă este valoarea care se aplică pe metrul pătrat pentru fiecare suprafaţă de clădire. Se înmulţeşte suprafaţa clădirii cu valoarea impozabilă şi această valoare impozabilă a suferit o majorare ca urmare a aplicării indicelui de inflaţie. Această valoare impozabilă se înmulţeşte cu procentul stabilit prin lege, care este între 0,08% şi 0,2%. Propunerea noastră a fost de 0,09%. Anul trecut, a fost 0,085%.”, a explicat Iarca dubla creştere aplicată, de pildă, impozitului pe apartament. O dată, creşterea ca efect al inflaţiei, care a fost foarte mare, după cum spuneam, 4,6%. A doua oară, ca urmare a gestului funcţionarilor Primăriei de a plusa, în mod nefericit, cu o cotă adiţională, majorată de la 0,085%, cât a fost în 2019, la 0,09%, în 2020.
Şefa Economicului susţine că a realizat o simulare a ceea ce înseamnă creşterea impozitului la un apartament de 50 de metri pătraţi, situat în zona A. „Impozitul pe 2019 a fost de 125 lei. Impozitul pentru 2020, influenţat de indicele de inflaţie, ajunge la 131 lei. În situaţia în care am majora procentul de la 0,085% la 0,09%, s-ar duce la un impozit de 137 lei. Este o creştere de 6 lei, pentru că cealaltă diferenţă de 6 lei ne obligă legea s-o aplicăm. Este creşterea pe inflaţie.”, este argumentaţia tristă a directoarei Iarca, în încercarea de a ne convinge că Primăria nu e vinovată decât pe jumătate.
Deşi nimeni nu forţa instituţia să mărească peste inflaţia impusă de lege, despre care autorităţile ne-au lămurit că era obligatorie. „Ordonanţa 114, care s-a dat la finele anului 2018, ne spune că, acolo unde nu se adoptă hotărârea pentru stabilirea impozitelor şi taxelor pentru anul următor, organul fiscal local poate să aplice direct inflaţia la valorile maxime din lege.”, ne sperie Iarca cu scenariul apocaliptic din lege, asta ca să fim recunoscători pentru majorarea oprită la 9,6%. 10%, prin rotunjire.
Majoritatea lui Ţâroiu din Consiliu nu a dorit ca, în afară de inflaţie, taxele să nu mai crească cu nimic în plus
În cazul persoanelor juridice, planul Direcţiei Economice era de a le stoarce de maximul posibil. Materialul pregătit pentru întrunirea de la finele lunii mai prevedea următoarele pentru agenţii economici. „Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Se propune 0,2%.” Adică nivelul de sus stabilit de Codul Fiscal, în semn de „gratitudine” pentru efortul patronilor din oraş de a susţine “vistieria” publică. Cât priveşte clădirile nerezidenţiale ale acestora, „impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%-1,3% asupra valorii impozabile a clădirii. Se propune 1,1%.” După cum observaţi, şi această obligaţie tinde către pragul maxim impus de legislaţia fiscală.
Pesemne, înainte de şedinţă, vreunul dintre colaboratorii din sfera privată ai primarului l-a tras de mânecă şi aşa şeful Executivului aflat într-un exces de lăcomie în această perioadă a anului a revenit la gânduri mai bune. Adică să rămână la fel ca în 2019, căci era destul. „Procentul (n.r. maximul de 0,2%, cât voia Primăria) se aplică la valoarea impozabilă a unei clădiri aflată în proprietatea unei persoane juridice, în baza unui raport de evaluare. Raportul de evaluare ne dă valoarea impozabilă. În funcţie de valoarea din raport, aplicăm procentul pe care dumneavoastră îl stabiliţi.”, a împins responsabilitatea către Consiliul Local Violeta Iarca. De altfel, aceasta a repetat pe parcursul dialogului că acela care impune, într-un final, noile taxe – mărite, evident – este Consiliul Local.
Şi, până la urmă, aşa era, căci Consiliul Local – şi aici ne referim la majoritatea lui Liviu Ţâroiu – avea posibilitatea să respingă cotele adiţionale „clocite” de oamenii primarului. Dar n-a făcut-o, aşa că, în anul alegerilor locale, vom plăti mai mult decât am plătit în 2019.
Revenind la obligaţiile datorate pentru imobilele deţinute de privaţi, cele în care nu se desfăşoară activităţi economice, Iarca şi-a prezentat intenţiile în plen: „Anul trecut, a fost 0,11% (n.r. cota suplimentară inflaţiei), anul acesta este 0,2% propus.” „Am zis că renunţăm şi rămânem pe valorile stabilite anul trecut, la care aplicăm coeficientul de inflaţie. Valoarea impozabilă n-are nicio legătură cu mine.”, s-a apărat Liviu Ţâroiu în faţa persoanelor juridice pe care subordonaţii săi se pregăteau să le „jupoaie”. Iarca, însă, nu vedea unde este majorarea. Asta pentru că, cităm, „majorarea impozitelor înseamnă altceva. Noi nu putem să spunem acum că venim cu majorarea impozitelor. Noi venim cu o majorare ca urmare a aplicării inflaţiei şi o majorare în sensul în care Consiliul Local…”, a băgat din nou la înaintare Consiliul Local, care, votând taxe şi impozite mai mari faţă de 2019, pentru orice cetăţean cu logică era limpede că le majora. Ce mai conta din ce cauze! Inflaţie plus dorinţa Primăriei de a afunda până la coate mâinile în punga omului, ca să apuce cât mai mult cu putinţă.
Chiar cu aceste procente zbârlite în detrimentul veniturilor contribuabilului, Liviu Ţâroiu zice că nu se alege cu nimic în plus. De ce? „Masa impozabilă scade. Toată evoluţia încasărilor este în descreştere. Nu încasăm nimic în plus. Din păcate.” În concluzie, noi, cei rămaşi „să stingem lumina”, trebuie să plătim, de la un an la altul, mai mult şi mai mult, pentru că nu mai are Primăria pe cine să impoziteze. Magda BĂNCESCU