0.5 C
Campulung Muscel
10/02/2025

În sfârşit, se pun stâlpi de iluminat aleşi cu bun gust, la jumătate din preţul plătit de Călin Andrei pentru „clopotele”

=Pe lângă avantajul estetic, lămpile LED consumă puţin   

Constructorii Pieţei Primăriei, firmele Ratelen şi Group Concif, le-au prezentat câmpulungenilor modelul de stâlp de iluminat ales pentru înfrumuseţarea “zonei zero”, montând un exemplar în partea dreaptă a celei mai importante instituţii din oraş. Cei care au remarcat designul deosebit, în ton cu arhitectura municipiului, s-au pus de acord că de-abia acum s-a optat pentru ceea ce se potriveşte aerului boem, ce s-a dorit a fi recreat prin „regenerarea urbană”. De la Cluj a adus modelul expus în faţa Primăriei, aflat într-o armonie deplină cu lampadarele montate pe faţadă. Fără discuţie, târgul nostru provincial nu avea nevoie de extravaganţe în genul celor petrecute în vara lui 2014, când reabilitarea centrului istoric şi a complexului „Kretzulescu” a atins stadiul iluminării celor două parcuri din proiect. Prin comparaţie, stâlpii lui Călin Andrei au fost o greşeală din punct de vedere urbanistic, acceptaţi de primar la sfatul arhitectei Anca Coşa, care a ales lămpi, şi îndrăzneţe, şi nepotrivite, şi exagerat de scumpe, şi consumatoare de curent, fără a oferi în schimb cine ştie ce iluminare a zonelor verzi în care au fost amplasate. Asta în ciuda amplasării lor una lângă alta, ca să fie cât mai multe. Să nu uităm costurile unui stâlp de iluminat montat în timpul primarului liberal:  187 de milioane de lei vechi bucata şi un consum anual de energie electrică, generat de „pădurea de clopote”, strident colorate, de peste un miliard de lei vechi. 

Un stâlp de iluminat şi de calitate, şi frumos, şi mai ieftin. Şi incomparabil mai potrivit Câmpulungului decât clopotele lui Andrei  

Dacă ar fi rămas primar Călin Andrei şi şi-ar fi continuat proiectul, mai mult ca sigur, Piaţa Primăriei ar fi beneficiat de aceleaşi ornamente dezagreabile pe care le găsim, în prezent, în Grădina Publică şi Parcul „Kretzulescu”. Liviu Ţâroiu, spre deosebire de înaintaşul său, i-a lăsat pe alţii care se pricep cu adevărat la alegerea pieselor care completează aspectul specific orăşelului de munte, alegere care trebuia făcută cu inspiraţie şi bun gust de la început. Modelul etalat în faţa Primăriei nu este doar aspectuos, ci şi avantajos din punct de vedere al preţului, costând pe jumătate faţă de cel cumpărat în timpul liberalului. Alt plus, în afara celui de imagine, apreciat de toţi cei care au sesizat noutatea din mijlocul şantierului, constă în consumul mic, datorat lămpilor LED montate pe un stâlp cu arhitectură de epocă. Cele două becuri a câte 30 w generează un consum de 60 w, fiind, aşadar, economicoase pentru banul public care intră în facturile la iluminatul public. Alte caracteristici care au recomandat produsul adus de la Cluj: este realizat dintr-un aliaj anticoroziv, lămpile de fabricaţie italiană fiind speciale pentru exterior şi diferenţele de temperatură vară-iarnă. 

Dacă oraşul ar fi fost luminat cum voia Călin Andrei, consumul de curent ne ducea la ruină

Una dintre cerinţele proiectului de reabilitare urbană, pe care, după eşecul lui Călin Andrei, Liviu Ţâroiu l-a împărţit în fragmente, ca să fie sigur că le duce la capăt, consta în schimbarea şi suplimentarea stâlpilor de iluminat stradal, care trebuiau să fie şi estetici, nu numai practici. În cazul celor agreaţi de primarul PNL, lumea a respins aspectul lor mult prea ţipător din punct de vedere al coloritului, lampa conţinând toate nuanţele de pe steagurile fluturate la paradele gay. Dar şi învelişul lămpilor respinge vizual, aducând mai degrabă cu un clopot, în locul unui felinar care să ne poarte cu gândul la Câmpulungul de altădată. Pe lângă faptul că sunt urâţi, au fost şi foarte scumpi, preţul de peste 180 de milioane de lei vechi bucata rămânând viu în memoria câmpulungenilor până astăzi, la cinci ani trecuţi de la montarea lor. În plus, consumul rupe buzunarul contribuabilului, neţinându-se cont de argumentele economice la cumpărarea lor. De parcă facturile s-ar fi plătit tot cu bani europeni, cum au fost cei irosiţi la procurarea a ceea ce s-a găsit mai scump pe piaţă. 

Nu vrem să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă proiectul regenerării urbane ar fi fost dus la capăt în varianta gândită de fostul primar. Ce costuri la iluminatul ornamental ar fi suportat prăpăditul buget local, care de-abia face faţă salariilor neruşinate din Primărie! Ne întoarcem în trecutul recent, pentru a vă împrospăta informaţiile despre viziunea fostelor autorităţi, care ţineau ca târgul nostru să fie luminat ca Las Vegas, cu 251 de stâlpi şi 177 de proiectoare, plus 15 panouri de informare turistică, alimentate la curent electric, pe cele cinci obiective ale lucrării, din capătul bulevardului, până în “Olga Bancic” inclusiv.

Pentru primul obiectiv, Grădina Publică „Merci”, atmosfera nocturnă trebuia să fie – şi este, dar nu la amploarea dorită de părintele regenerării urbane – una cu mulţi waţi. În afara celor 32 de stâlpi, pentru  montarea cărora a fost măcelărit parcul central, erau prevăzute 4 panouri de informare alimentate electric, dar şi 33 de proiectoare, dintre care 24 pentru iluminat peisagistic şi 9 pentru iluminarea statuilor. De iluminat ornamental urma să aibă parte şi fântâna arteziană. Ceva curent electric se consuma şi în clădirea care găzduieşte grupul sanitar şi punctul de informare, pentru terasa din jurul ei fiind prevăzute corpuri de iluminat de tip felinar.

40 proiectoare pe Muzeu, Judecătorie şi Primărie

La obiectivul nr.2, Bulevardul „Pardon”, lumina devenea mai strălucitoare, pentru că intervenea partea rutieră în plus, chiar dacă traficul era restricţionat. Şi în acest caz, turiştii ar fi avut parte de informare cât cuprinde, pentru că proiectantul a prevăzut montarea a 4 panouri luminate pe timpul nopţii. Inventarul părţii electrice din proiect pe această zonă cuprindea 24 de stâlpi echipaţi cu două aparate de iluminat, în completarea cărora veneau 15 corpuri de iluminat tip proiector. Panourile erau cu programator orar, care permitea stingerea pe timpul nopţii. Cel mai bine ar fi stat la acest capitol  obiectivul 3, strada Negru Vodă –  strada Nae Leonard, mai precis zona care începe de la  Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, până în faţa Primăriei. Ideea era să fie puse în valoare monumentele istorice prin proiectoare, care aruncau lumina pe faţadele lor, chiar dacă arătau ca după bombardament. În această zonă era planificat să fie montaţi 20 de stâlpi, dintre care doi cu un singur corp de iluminat, destinaţi iluminatului din intersecţia străzilor Negru Vodă şi Istrate Rizeanu. De asemenea, trebuiau amplasaţi 10 stâlpi pentru iluminatul pietonal pe aleile din faţa Casei de Cultură, în parcarea de pe strada Istrate Rizeanu şi trotuarul din faţa blocului 1. Plus un panou de informare în faţa Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, plus 13 proiectoare pentru iluminat peisagistic, plus 2 proiectoare pentru iluminarea statuii Negru Vodă.

Piaţa Primăriei avea prevăzuţi 28 de stâlpi, cu câte un corp de iluminat, iar parcul dintre Primărie şi Judecătorie, 4 stâlpi. Plus 2 panouri de informare amplasate în faţa Muzeului Municipal şi a Primăriei. Pe întreaga zonă, datorită multelor clădiri cu arhitectură deosebită, s-au prevăzut 67 de proiectoare pentru iluminatul peisagistic şi 40 de proiectoare pentru iluminatul faţadelor clădirilor importante: Judecătoria, Primăria şi Muzeul. Şi fântâna avea proiectoarele ei.

51 de stâlpi în „Kretzulescu”

Pe strada Nae Leonard, care necesita 3 tipuri de iluminat, rutier, peisagistic şi pietonal, urmau să fie montaţi 15 stâlpi şi 2 panouri de informare. În Parcul „Kretzulescu”, norma de stâlpi era de 51 de bucăţi, plus 16 în zona piaţetei din faţa băilor. Pentru iluminatul pistei de biciclete erau prevăzuţi 6 stâlpi cu finisaj de lemn şi cu un corp de iluminat. Tot la acest obiectiv erau luate în calcul două panouri de informare, plus 13 proiectoare, plus alte patru pe Băile „Kretzulescu”. Iluminatul care începea de la Şcoala fostă nr.3 prevedea 7 stâlpi cu un corp de iluminat şi o diminuare a luminii. 

Pierzându-se banii europeni, care ar fi plătit această feerie de Crăciun, menţinută tot timpul anului, Liviu Ţâroiu s-a limitat la ce i-a lăsat Călin Andrei moştenire în bugetul local. Una dintre condiţiile stabilite prin proiectul refăcut, pentru fiecare bucată din investiţia mare, rămasă neîncheiată, a impus ca instalaţia de iluminat să fie realizată cu corpuri echipate cu lămpi LED. Condiţie valabilă şi în cazul fântânii, al cărei iluminat se va face cu spoturi în dalaj, cu surse LED de 3 w. “E.M.”

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!