În timp ce PNL, în Argeş, a părut că a lăsat-o mai moale în ultima săptămână a campaniei electorale, beneficiind de un suport uriaş din partea preşedintelui Iohannis, care a avut ideea consultării românilor pe tema tragerii la răspundere a „penalilor”, PSD a jucat tare până la finalul „moale”. La Câmpulung, rezumatul promovării candidaţilor la Parlamentul European arată astfel: Rovana Plumb, pentru PSD, Ludovic Orban, pentru PNL, şi era să fie Călin Popescu Tăriceanu, pentru ALDE, ai cărui membri locali au dat-o puternic de gard. Mai rău decât ne aşteptam atunci când am realizat o trimitere la trecutul recent, octombrie 2014, când Tăriceanu a făcut, fără exagerare, senzaţie la Câmpulung, cu un discurs bun, rostit în faţa sălii Clubului ARO, care a dat pe afară de public curios să-l vadă pe candidatul independent la prezidenţiale. Poate din memoria câmpulungenilor s-a şters această secvenţă istorică pentru politica musceleană, având ca personaj principal un pretendent la funcţia de şef al statului, a cărui vizită în cea mai ocolită zonă a judeţului de tot ce vreţi: greii administraţiei centrale, politicieni, investitori ş.a.m.d., a avut efect pentru scorul obţinut în municipiu. Amintim pe scurt procentul lui Tăriceanu, la Câmpulung, la primul tur de scrutin, 11,23%, care l-a plasat pe locul trei, după Ponta şi Iohannis. Faţă de 5,36%, la nivel naţional, în aceeaşi ierarhie a principalilor adversari.
La europarlamentarele din 2019, cu toată revenirea lui Tăriceanu la Câmpulung, campania ALDE, la noi, nu s-a simţit deloc, nici măcar în ziua în care în municipiul nostru se afla însuşi preşedintele Senatului, primit, din câte se pare, la două fabrici, Romturingia şi Montana MG, unde accesul presei nu a fost permis. Or campanie fără ziarişti, care să ducă vestea mai departe… membrii ALDE au mai pomenit! Argeşul, potrivit comunicării de partid, a fost ales de Călin Popescu Tăriceanu pentru încheierea vizitelor electorale şi din raţiuni sentimentale, aici producându-se debutul carierei sale de inginer stagiar, la Direcţia Apelor Argeş-Vedea. Trei opriri a avut liderul ALDE joia trecută: la Oarja, unde a făcut turul fabricii turceşti, care ba s-ar fi făcut, ba nu s-ar fi făcut la Câmpulung, unde investitorul adus de răposatul manager al Grulen-ului n-a găsit de niciunele: nici disponibilitatea autorităţilor la dialog, nici forţă de muncă, Câmpulungul şi Muscelul fiind, probabil, printre cele mai depopulate zone ale judeţului, din cauza falimentării întregii industrii rămase fără alternativă. Şi nici teren, căci Obştea nu ceda nici moartă hectarele de care avea nevoie turcul, în completarea proprietăţii Melanei, care îi era insuficientă.
Interesant de aflat că, în afara primarului din Oarja, a fost „cu sufletul alături de ALDE şi Călin Popescu Tăriceanu” şi un primar muscelean, Ion Băcioiu, de la Dragoslavele, care a câştigat alegerile din 2016 ca liberal. Celălalt primar muscelean, care a făcut parte din comitetul de primire de la Oarja, Nicolae Pană, de la Coşeşti, este clar membru ALDE, fiind singurul primar ALDE din Muscel. Cel puţin, era, la alegerile locale de acum trei ani. După inspectarea investiţiei turceşti, delegaţia s-a îndreptat spre Piteşti, pentru o conferinţă de presă şi o plimbare prin centru, după care alaiul a luat drumul Câmpulungului, unde i-au fost gazde oamenii de afaceri Stelian Ion şi Gheorghe Bulugea, iar după ei, patronii Restaurantului „Ciobănaşul”, unde musafirii s-au destins după o zi lungă. A umblat un zvon în acea zi – lansat, probabil, de rivali -, cum că ar fi trebuit să aibă loc, la Clubul ARO, o întâlnire cu simpatizanţii, dar cum organizatorii locali n-au avut cu cine umple sala, iar aliaţii din restul anului, PSD-iştii, n-au vrut să audă de a le da o mână de ajutor, evenimentul a fost contramandat.
În acelaşi timp cu Tăriceanu, şi-a făcut timp pentru „o vizită de lucru”, ca să-i cităm pe autorii comunicatelor de presă ai PSD, şi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, sosit cu veşti bune pentru Mioveni: finalizarea înainte de termen a sensului giratoriu de pe DN73 – intersecţia spre Mioveni -, şi modernizarea Gării Ciumeşti, cu bani de la bugetul de stat, pentru a sprijini cel mai mare exportator al României, Uzina Dacia, plus investiţii şi pentru staţiile Goleşti şi Ştefăneşti. Cuc a fost primit şi la Costeşti, unde primarul i-a smuls angajamentul reabilitării gării oraşului, aflată într-o stare deplorabilă. Cum este şi cea de la Câmpulung, pe care niciun ministru n-a avut curiozitatea să-l vadă, nici măcar în campanie electorală, ca să-i promită una, alta.
Nici cei ai casei nu s-au odihnit, Simona Bucura Oprescu şi colegii ei de la Mioveni continuându-şi periplul electoral pe la margine de Muscel, la Ţiţeşti şi Bălileşti, până în ultima zi de campanie „din poartă în poartă”. Prin comparaţie cu omologul Georgescu, de la Mioveni, care – este adevărat, şi din ipostaza de şef de campanie al PSD Argeş – a umplut spaţiul public cu un noian de declaraţii despre finanţările de la centru şi ajutorul dat de guvernanţi, Liviu Ţâroiu a tăcut chitic. Nicio mulţumire, nicio recunoştinţă, nicio promovare convingătoare a candidaţilor, exceptând mânuţa de pliante împărţite prin oraş. De ce-ar fi făcut-o? Cu ce l-a ajutat partidul pe el, exceptând cele 20 şi ceva de milioane de lei, bani PNDL, spre deosebire de Mioveni, care a cerut şi a primit peste 98 de milioane de lei, prin etapa a doua de finanţare! Sumă care explică de ce social-democraţii au alergat pentru partid de le-a ieşit sufletul.
Chiar şi în ziua alegerilor, PSD Mioveni a picurat un strop de inspiraţie pentru argeşeni şi musceleni, cu o zicere a lui Petre Ţuţea: „Dacă aş putea, domnule, aş scrie pe ziduri, mare, să vadă tot ţăranul: Românilor, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara!” Asta în avanpremiera prezidenţialelor care urmează.
La PNL Argeş, ultima săptămână a însemnat declaraţii politice lansate prin intermediul conferinţelor de presă, cu accent pe campania „Opreşte frauda!”, vizitele europarlamentarului Siegfried Mureşan la trei fabrici din Piteşti, ieşiri în mijlocul alegătorilor şi o nouă revedere cu Ludovic Orban, la Vila Florica, unde liberalii au sărbătorit 144 de ani de existenţă. Şi, probabil, victoria anticipată.