Nici în 2019 doamnei Iarca nu i-a intrat în Consiliul Local un buget impecabil din prima, dar, de data aceasta, n-ar fi fost de vină nici economistele din subordine, nici Fiscul năzuros la socotelile municipalităţii, ci un pârdalnic de calculator, care, conform susţinerilor şefei Economicului din Primărie, n-a luat o cifră. Şi de la cifra aia s-a făcut zob bugetul, care, totuşi, n-a intrat necorectat în dezbaterea Legislativului municipal. Rectificările, şi cu vină, şi fără vină, s-au făcut cu două zile înainte, aleşilor fiindu-le prezentată, pentru vot, versiunea cu nr.3 a vistieriei publice. Amintim că, la postarea pe site-ul Primăriei, totalul se cifra la 90,8 milioane de lei, la dezbaterea publică, a urcat la 95,9 milioane de lei, pentru ca, la vot, forma finală a veniturilor Câmpulungului să atingă 97,7 milioane de lei. Chiar şi aşa, banii nu sunt suficienţi plăţilor la Direcţia Socială, unde indemnizaţiile şi salariile sunt asigurate până în luna noiembrie. Însă Liviu Ţâroiu este sigur că niciun angajat, niciun asistent personal şi nicio persoană cu handicap nu va rămâne neplătită, deoarece are două planuri pentru a acoperi necesarul de fonduri. Planul A: cere Consiliului Judeţean să-i dea ce nu i-a dat bugetul de stat. Planul B: face economii la salarii în administraţia publică, o minune pe care o aşteptăm cu sufletul la gură, mai cu seamă că primarul nu are de gând să salveze nişte bani pe seama incompetenţilor, ci să-i „taxeze” pe toţi la grămadă, nemaiacordându-le, zice el, un beneficiu de care au parte în prezent.
Subvenţiile întârziate de la ministere şi calculatoarele defecte ale Primăriei i-au deranjat doamnei Iarca bugetul
Consilierii şi mass-media locale au primit, pentru studiu, o documentaţie din partea Direcţiei Economice a Primăriei, în care bugetul Câmpulungului, modificat faţă de varianta expusă pe portalul instituţiei, pentru informarea cetăţenilor, era rezumat astfel: veniturile anului 2019, estimate la 95.973.000 lei, iar cheltuielile, la 92.073.390 lei. Valori care n-au mai fost valabile până în săptămâna şedinţei Consiliului Local, ţinută joi, 25 aprilie 2019, şi din cauza unui minister întârziat, şi din cauza unui calculator defect al Primăriei, care a dat nişte erori. „Nu s-a salvat o cifră şi s-a denaturat toată anexa. Dar am retransmis-o în timp util, ca să aveţi posibilitatea s-o revedeţi.”, şi-a apărat munca directoarea economică Violeta Iarca, al cărei expozeu în plen a lămurit „suplimentele” la venituri şi cheltuieli, ambele majorate ca urmare a adăugării unei sume omise pentru investiţii în Învăţământ, în valoare de 3.899.610 lei, şi a unei subvenţii de la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor în domeniul Sănătăţii, de 1.755.000 lei. „Faţă de ce am transmis, am introdus, la venituri, suma de 1.755.000 lei, ceea ce reprezintă subvenţiile care se consideră a fi încasate de la bugetul de stat, de la Ministerul Sănătăţii, pentru finanţarea echipamentelor medicale. Sunt aprobate şi transmise de la Direcţia de Sănătate Publică, dar le-am primit ulterior. Nu le aveam când am transmis materialele. A trebuit să intervenim pe partea de venituri şi să mărim veniturile. Bineînţeles că ne-am dus şi pe partea de cheltuieli cu aceeaşi sumă. Iar la cheltuieli, faţă de 92.073.390 lei, cât v-am transmis, avem o sumă de 3.899.610 lei, ceea ce reprezintă sumele care se regăsesc în anexa 9 (n.r. Lista investiţiilor publice), la unităţile de învăţământ. Această sumă a fost omisă a se prinde. Şi dacă includem şi partea de 1.755.000 lei, care finanţează secţiunea de dezvoltare a bugetului activităţilor proprii şi subvenţii – mă refer la spital -, avem o creştere şi în anexa de venituri, şi în anexa de cheltuieli. Sunt sume care modifică mai multe anexe, pentru că ele trec prin toate bugetele.”, a scuzat directoarea Iarca „ravagiile” produse de o sumă ivită în plus, nu o cifră, cum minimalizase ea, la începutul dezbaterii, forma finală a bugetului, care, fiind mai mare, n-ar trebui să supere pe nimeni.
„Prin introducerea unei sume se deranjează tot bugetul.”, a simţit nevoia să se repete şefa Direcţiei Economice, pe care a luat-o prin surprindere, în afara Ministerului Sănătăţii, cu subvenţia pentru Spitalul Municipal, şi Ministerul Educaţiei, cu cele peste 2 milioane de lei direcţionate către Şcoala „Sfântul Iacob”, care funcţionează în regim privat şi care beneficiază de defalcări din TVA, cu trecere prin bugetul local.
Banii nu ajung taman pentru cei loviţi de soartă: câmpulungenii cu handicap şi însoţitorii lor
Deşi mare, bugetul nu este de ajuns pentru o grămadă de lucrări şi dotări. Şi nici pentru remuneraţiile în domeniul social, unde socoteala lui Ţâroiu nu s-a potrivit cu cea a guvernanţilor, care i-au finanţat acest gen de activităţi cu vreo 5 milioane de lei mai puţin decât spera el. Şi-atunci şeful Executivului s-a îndreptat cu rugăminţi de ajutor către superiorul de la judeţ, Dan Manu, ca să-i acopere gaura provocată de la centru. „Noi am făcut o solicitare Consiliului Judeţean, care poate, din cota lui de 7,5%, care îi revine din impozitul pe venit, să finanţeze diferenţa înregistrată la Social. Conform legii, corespunzător celor 90% pe care îi susţinea bugetul de stat, pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap şi asistenţilor personali, trebuia să ne dea în jur de 6 milioane lei. Şi nu ne-au dat decât 1.071.000 lei. În afară de ce am pus noi an de an, le-am cerut diferenţa. Suntem în discuţii cu ei, dar n-o vor da sigur acum. Promisiunea este că o vor da la prima rectificare bugetară, când vor avea sumele. Legea spune că poţi asigura din bugetul local. Până în noiembrie avem bani. Nicio lege nu mă obligă să am totul asigurat. S-ar putea să fac economii la salarii. În iulie, s-ar putea să vin şi să zic că nu mai dăm nu ştiu ce, facem economii şi dăm acolo.”, s-a scos Ţâroiu din chestiunea delicată a plăţilor de la Social, unde banii nu ajung taman pentru cei mai nefericiţi câmpulungeni care depind de bugetul local.
“În Învăţământ am băgat suficienţi bani şi acum avem o situaţie un pic mai dificilă”
Finanţare cu ţârâita, în 2019, şi în Învăţământ, unde Liviu Ţâroiu a redus susţinerea municipiului la un sfert din cât obişnuiau autorităţile să pompeze în şcoli. Şi nu le-a dat din două motive. Primul: nu are bani decât pentru şantierele în desfăşurare ori pe punctul să se desfăşoare. Al doilea: directorilor le-au fost satisfăcute, an de an, pretenţiile la cuantum maxim. Iată cum a motivat primarul tăierea fondurilor pentru investiţii în Învăţământ: „Ăştia e banii, cum zice românul. Îi ducem cum vrem. Noi trebuie să fim sinceri cu noi înşine, că în Învăţământ am băgat suficient de mulţi bani şi acum avem o situaţie un pic mai dificilă. Dacă ne vin bani suplimentar, dintr-o rectificare de buget, sigur ne vom îndrepta şi către dânşii. Dar nu avem nemulţumiri prea mari din partea dânşilor. Partea efectivă de investiţii – table, tablete, multifuncţionale, cum şi-au dorit toţi – le-am aprobat aproape pe toate. Pe partea de capital s-ar putea să nu cheltuim toţi banii pe care ni i-am propus, căci şantierele noastre sunt aşa cum sunt. Dacă nu-i cheltuim, putem să ne ducem la o rectificare bugetară către şcoli, pe partea de capital. Nu ne putem duce pe funcţionare.”
Ca să bage gaze în afara teritoriului GAL, Ţâroiu se gândeşte să se împrumute
Liviu Ţâroiu nu are bani nici pentru reţelele de gaz, una dintre cele mai cerute investiţii din partea câmpulungenilor de pe zeci de străzi lipsite de acest tip de infrastructură. Celor şapte străzi, pentru care se pregăteşte documentaţia necesară extinderii reţelei, Şoseaua Naţională, Valea Unchiaşului, Maramureş, Grigore Alexandrescu, Pârşeni, Profesor Gheorghe Mitu, Drăceşti, li se adaugă Gruiului, pe care o avantajează, financiar vorbind, faptul că face parte din teritoriul GAL Câmpulung Muscel. Iar GAL primeşte bani de la UE şi pentru acest fel de investiţii. „Bani din bugetul local pentru reţele nu avem, căci sumele sunt foarte mari. Pentru cele şapte străzi ne trebuie peste 4 milioane de lei. Dacă le băgăm pe toate, ajungem la cifre mult mai mari. Gândirea este să dăm drumul la proiecte. Pentru că este extindere de reţea, noi n-avem nevoie de studii de fezabilitate. Ţinând cont de fondul naţional de dezvoltare şi de investiţii, care s-a creat la această oră, de 10 miliarde de euro, pe care putem să-l accesăm pentru asemenea proiecte, ne gândim să avem documentaţia, ca s-o putem depune. Este un fel de împrumut. După ce le vom avea pe toate, o să venim cu propuneri, ce străzi continuăm să dezvoltăm.”, a găsit primarul o soluţie, în teorie, pentru arterele municipiului, în jur de 60-70, după estimările sale, lipsite de reţea de gaz.
Din cauza triplării costurilor, exclus să fie modernizată Piaţa Centrală din bugetul local
N-au mai săgetat bugetul, cu trecerea lor himerică printre cifrele puse ca să fie – eventual, ca să fie blocate, pentru a fi direcţionate către altele, în cursul anului – lucrări pe care Liviu Ţâroiu le încadrează la „treburi nerezolvate”. Aşa cum sunt Piaţa Centrală şi Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. În cazul Pieţei Centrale, este exclusă o investiţie din bugetul local, din cauza triplării costurilor. „Am ajuns de la 3,6 milioane lei, când discutam că facem piaţa, acum vreo zece ani, la 12 milioane. Nu avem banii aceştia. Întrebaţi-l pe domnul Vlădescu, că-l aveţi lângă dumneavoastră tot timpul şi el vă poate spune. La 12 milioane, cât a reieşit la actualizarea proiectului, l-am depus la Compania Naţională de Investiţii. Căci nu putem să-l susţinem noi din forţe proprii. Mai mult ca sigur.”, susţine primarul, care trece de la pesimism la optimism atunci când se referă la Piaţa Grui, o combinată între Centru de Zi pentru vârstnici, apartamente pentru cazuri sociale, loc de joacă acoperit şi depozit pentru mobilă şi haine vechi. „Proiectul este depus, pentru aprobare, la Ministerul Dezvoltării. Şi eu sunt mai mult ca sigur că vom primi finanţare ca să-l facem.”, afirmă cel mai social dintre primari, care nu se uită la bani când vine vorba de nevoile sărmanilor târgului. Pentru care „cloceşte” un bloc social ale cărui costuri sunt estimate la peste 20,8 milioane lei, cu o contribuţie de 4,3 milioane lei din partea Câmpulungului, în completarea sumei pe care ne-ar da-o, dacă ne-o va da vreodată, Ministerul Dezvoltării. Dar şi cofinanţarea blocului rămâne tot o „treabă nerezolvată” în 2019. „La bloc n-am renunţat decât anul acesta. Am cerut proiectantului să justifice, pentru că nu sunteţi de acord cu cifrele. Trebuie să demonstreze de ce a cerut atât. N-am nici eu suma pe care el mi-o pune în buget. De ce mi-o pune atât? L-am rugat pe primarul de la Mioveni să-mi dea cheltuielile pentru blocul făcut de el, dar el l-a făcut acum şase ani, este o mare diferenţă, şi să iau de la ANL nişte proiecte actualizate. Proiectul eu l-am depus. Dacă mi-l finanţează, vin cu el în Consiliu, pentru cofinanţare. Cofinanţarea nu este atât cât am discutat în prima fază, este alta.”, a conchis primarul, fără a dezvălui la cât se ridică această altă cofinanţare.
Magda BĂNCESCU