Magda BĂNCESCU
Camera îl iubeşte, dar şi el iubeşte camera, căreia îi oferă ce-şi doreşte: picanterii care prind la cititor/telespectator atras nu de Ţâroiu prezentând bugetul, ci de Ţâroiu pus pe ghiduşii. De la furtunul de care a fost deposedat lucrătorul de la salubritate de către primarul cuprins de adrenalină, consumată la stropit de străzi, într-o zi nelucrătoare de weekend, omul momentului a trecut la punguţa cu trei ouă, pe care a insistat s-o arate fotografilor şi cameramanilor adunaţi la Cantina Socială. În timp ce opoziţia stă precum curca-n crăci, deşi ar fi cazul să se agite public pentru partid – dar de ce-ar face-o pentru europarlamentare, când ei nu s-au consumat nici pentru locale, chit că erau în joc scaunele lor -, Ţâroiu face show. De unul singur sau cu câţiva comici de la partid, ca el, pe lângă el, fructifică lipiciul la plebe, fiind îndreptăţit să ceară fonduri în plus de la judeţ şi centru, în contul prestaţiilor sale super-electorale consumate de când s-au decis ai noştri să intre în campanie. Culmea, o fac tot cei care stau reconfortant în procente, asigurate pe mai departe de bugetărimea cu salariile tunate, în timp ce rivalii mizează pe scârba faţă de PSD a electoratului, tradusă, după cum intuim, în neparticiparea la vot. Atâta vreme cât PNL nu oferă alternativa dorită, meritată, convingătoare…
Dacă am pomenit de salarii, în vocabularul pe 2019 al lui Liviu Ţâroiu tinde să devină o repetiţie termenul „economii”. A spus-o şi la buget, deşi nu l-a crezut nimeni din sală, unde 90% erau subalternii săi, că, dacă face economii la salarii, îşi permite să onoreze unele dintre cererile de lucrări venite din partea cetăţenilor. Teoretic, economii ar putea face tăind lefurile incompetenţilor, concediind toţi „târâie-brâie” din Primărie şi nemaifăcând angajări. Cum nu se va întâmpla niciuna dintre posibilităţile de a salva nişte bani pe seama incapabililor din subordine, vor fi afectaţi tot cei care muncesc, nemaicrescându-le chenzinele în 2019. O creştere s-a produs, prin acordarea indemnizaţiei de hrană, care, la 346 lei lunar, nu e ca nimic. Dar n-au mai săltat salariile de bază, chit că unii au dat mărunt din buze, îndreptăţiţi de cuantumul minimului pe economie, înviorat din ianuarie şi diferenţiat după pregătirea truditorului.
Totuşi, în colectivul Primăriei sunt cel puţin două exemplare de bugetari cu indemnizaţiile rotunjite, cu tot îndemnul lui Ţâroiu la subordonaţi de a accepta măsurile de criză, după doi ani de scăldat în dările câmpulungenilor. Nu intră sub incidenţa economiilor propovăduite de primar el şi colegul viceprimar, cărora le-au crescut câştigurile. Spre deosebire de restul, nevoiţi să înghită sloganurile despre austeritate la Primărie ale superiorului, care, intrat în linia de finish către 2020, ar trebui să le prezinte şi ceva realizări alegătorilor. În martie 2018, Liviu Ţâroiu figura pe lista funcţiilor şi a salariilor cu un câştig de bază lunar de 12.350 lei. Din martie 2019, an cu retribuţii înţepenite la Primăria Câmpulung, venitul i-a ajuns la 13.520 lei. Asta da economie, care să se tot facă, dacă e pe plus! Dar ca să se dea exemplu de salvare a banului public, a pus-o pe Iarca să-i taie procentul. Adică ce ia în plus la salariu ca urmare a cooptării sale într-o echipă care implementează un proiect european. Anul trecut, procentul lui Ţâroiu era 25%, redus, din 2019, la 15%. Dar cum i-a crescut leafa de bază, câştigul i s-a echilibrat în acest fel. Per total, potrivit cifrelor la vedere, primarul contrazice propria teorie despre gospodărirea veniturilor municipiului, fiind unul dintre cei şapte beneficiari de creşteri salariale, fără a pune la socoteală indemnizaţia de hrană, pe care o primesc şi ceilalţi: 15.548 lei, în 2019, faţă de 15.437 lei, în 2018.
Face excepţie de la regula drămuirii taxelor şi impozitelor câmpulungenilor şi viceprimarul Mărgărin Blidaru, care, cu un venit de bază de 11.440 lei, o duce mai bine în 2019, faţă de 2018, când avea 10.450 lei. Fără procent de majorare, pentru el negăsindu-se loc la vreun proiect european care se lasă cu sporuri pentru beneficiar. „Mama cifrelor” din Primărie, directoarea Iarca, şi-a cântărit cu atâta grijă chenzina, încât şi ei economia predicată de Ţâroiu i-a dat cu vreo 2.500 de lei mai mult decât avea cu un an înainte. Salariul de bază i-a rămas la fel ca în 2018: 10.070 lei, dar i s-a dublat procentul de proiect european, graţie contribuţiei sale covârşitoare la reducerea numărului de săraci din Câmpulung, intraţi în rândul lumii, prin proiectul pe care cu succes îl manageriază doamna Iarca. De la un 25%, în 2018, care îi urca leafa la 12.587 lei, directoarea economică şi-a tras un supliment de „până la 50%”, pe care, bănuim, îl încasează la limita de sus. Cu cei „până la 50%” adăugaţi la venitul lunar, crescut, în 2019, la 15.105 lei, Iarca face parte din gaşca celor cu salarii „sacrificate” pe altarul dezvoltării Câmpulungului.
Însă cel mai interesant salt salarial, produs ca urmare a promovării profesionale, îi aparţine secretarului Ramona Simion. Aceasta îi succede lui Ghinea pe un post remunerat cu 10.260 lei, dublându-i-se, practic, venitul de 5.425 lei, pe care îl avea la Resurse Umane. În primăvara lui 2018, la care ne raportăm comparaţia câştigurilor, Ghinea nu încasa procent de proiect UE. Simion, da. Unul de 25%, care îi urca salariul la 6.781 lei. În 2019, ca secretar şi cu un procent identic celui al colegei Iarca, de „până la 50%”, performanţa salarială a Ramonei Simion o plasează în ceafa lui Ţâroiu, cu 15.390 lei. Ascensiunea profesională, cumulată cu recompensa dobândită ca urmare a prestaţiilor în proiectul european, i-a adus secretarului municipiului 8.600 lei în plus la câştigul lunar, faţă de primăvara lui 2018. Ne alăturăm şi noi colegilor de serviciu ai celor patru, care, în mod sigur, au pentru ei urări de „la mai mult!”