În aşteptarea conferinţelor de presă anunţate de Ţâroiu, cu şefii de servicii, care vor începe – deşi avem certitudinea că nu vor începe niciodată – după aprobarea bugetului, suntem nevoiţi să acceptăm comunicarea pe sponci, cum a fost cea de la dezbaterea bugetului. Unde Ţâroiu şi ai săi au avut o scuză întemeiată să nu intre în detalii, pentru că n-au avut în faţa cui să detalieze planul de acţiune pe 2019. Dacă primarul îi trimitea înapoi la muncă pe subalternii veniţi să creeze aparenţa unui public interesat de monologurile de la prezidiu, se golea sala. În afara subordonaţilor pricopsiţi cu o oră de pauză în plus, şi-au făcut datoria de finanţaţi de la buget câţiva oameni de la şcoli, delegaţi de directori ca să onoreze convocarea. Deşi, în alte timpuri, se prezentau înşişi managerii, însă, de data aceasta, s-au deplasat adjuncţii, dar şi aceştia doar în rare cazuri. Au fost, totuşi, şi câteva vârfuri, cam aceleaşi care arată, an de an, consideraţie faţă de instituţia Primăriei şi faţă de discuţia pe teme investiţionale: cele două directoare ale spitalelor, Marinela Cristian şi Costinela Dună, doi dintre cei trei directori de instituţii culturale, Ştefan Ştefănescu, de la Bibliotecă, şi Alexandru Oprea, de la Muzeu, Ionel Vlădescu, de la Pieţe, Radu Sâmpetru, director tehnic la Edilul, şi colegul său, directorul economic Adrian Cartaleanu. Ca să înţelegeţi cât de tare s-a bagatelizat acest eveniment coborât la nivelul unei formalităţi bifate în silă, doar cinci consilieri locali au arătat cât interes prezintă subiectul pentru Legislativ. Iar cei trei cetăţeni, care au reprezentat societatea civilă… câtă dorinţă de informare stârnesc investiţiile propuse de Ţâroiu pentru comunitatea locală. A fost primul an, după mult, mult timp, în care a absentat fostul primar Gheorghe Oancea, prezent, de fiecare dată, nu doar cu o enumerare consistentă de propuneri, ci cu un exemplu pentru comunitate şi o lecţie de civism, care ne vor lipsi.
Realizând singur că pe contribuabili îi doare în cot ce face el cu bugetul, primarul şi-a început alocuţiunea cu o remarcă la adresa concetăţenilor distanţaţi din ce în ce mai mult de apelul de a dezbate, împreună cu autorităţile, dezvoltarea municipiului. „Îmi pare rău că din domeniul civil avem prea puţine persoane, ca să vedem nedumeririle dânşilor. Trag concluzia că ori e foarte bine făcut, ori e lipsit de interes. Sper să fie prima variantă.”, s-a flatat singur Ţâroiu, conştient că a doua cauză era cea reală. Este adevărat că lumea nu participă şi pentru că este timp pierdut atâta vreme cât autorităţile nu ţin seama de cerinţele câmpulungenilor. În 2019, n-a existat nici cea mai mică intenţie de a mai strecura ceva între obiectivele bătute în cuie ale listei de investiţii, căci Primăria n-are bani decât pentru lucrările contractate, unele începute, susţinute din excedent, şi pentru cofinanţările la proiectele PNDL. Aşa că cetăţenii interesaţi să smulgă angajamentul primarului, pentru o lucrare dorită, chiar n-aveau ce să caute la Primărie. La fel, directorii din învăţământ, care şi-au trimis secunzii şi contabilii. Tratativele cu aceştia au avut loc înainte de conturarea bugetului, când, probabil, Ţâroiu le-a închis gura cu: atât am, atât vă dau.
Şi dacă n-au avut cui i se adresa, vorbitorii n-au mai tocit microfoanele ca în alţi ani. Prin urmare, ne-am întors la hârtii, din care am aflat mai multe decât la dezbaterea ţinută din obligaţie. De pildă, că ADP-ul preia lucrările privaţilor contractaţi şi plătiţi pentru bătaia de joc lăsată în urmă. Parcul „Kretzulescu” figurează pe lista de sarcini a subordonaţilor lui Bogdan Pătru, care trebuie să încheie ce-au lăsat neterminat neisprăviţii de la Alba Iulia. Pentru această treabă, 100.000 de lei sunt direcţionaţi din rezervele Primăriei către bugetul ADP-ului, care îşi face de lucru pe seama şantierelor abandonate de contractori versaţi în şmecherii cu statul. Alţi 150.000 de lei reprezintă nota de plată pentru altă lucrare din care afaceristul care a câştigat-o a lucrat cât i-a convenit: parcările de domiciliu pe strada Alexandru cel Bun, neîncheiate, anul trecut, nici de privat, nici de stat, pretext pentru Ţâroiu ca să scape de Popescu de la ADP. Ca să mai aflăm, studiind agenda înfloritoare a Spaţiilor Verzi, că unul dintre dezideratele pe 2019 îl reprezintă amenajarea parcului din zona Bisericii de Lemn Vişoi. Investiţie, de asemenea, contractată de o firmă locală, care a târâit-o până i s-au îndreptat de furie cârlionţii lui Ţâroiu. Dacă n-a fost gata vara trecută, nici până la Sumedru, nici până la Crăciun, nici până la Paşte, găsim parcul pe lista de sarcini a subalternilor lui Ciortan. Alt şef nou recrutat de Ţâroiu, în urma concursului pentru conducerea ADP, după principiul „nimic nu se pierde, totul se transformă”. Ciortan s-a transformat din respins la postul de director în şef de serviciu şi primeşte şi el misiunea de a strânge după un particular. Ce-i drept, pe lista de alocări financiare către instituţiile subordonate, apăreau 75.000 de lei pentru o amenajare de parc în Vişoi, dar nu ne-am prins că este cel amenajat deja, pe care privatul, probabil, n-are chef să-l ducă la sfârşit.
Cu aşa atribuţii ingrate, nu-l vedem pe primar lăsându-l pe Pătru să explice comunităţii plăţile suplimentare unor contracte pe care şi-au şters bocancii tupeişti neeliminaţi la licitaţii de propria incompetenţă.