La câteva zile după ce sătenii din Berevoeşti, sătui de promisiunile neonorate ale autorităţilor, s-au apucat să plombeze gropile din DN 73 C, Câmpulung – Curtea de Argeş, şi după ce directorul regional din Argeş a fost ameninţat cu demiterea din funcţie, de conducerea CNAIR, dacă nu se va implica mult mai mult în vederea remedierii problemelor de pe drumul ce leagă cele două foste capitale ale Ţării Româneşti, s-a întâmplat minunea. La sfârşitul lunii martie, angajaţii din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti au demarat lucrări de reparaţii ale drumului.
Nu sunt lucrări de anvergură, adică nou covor asfaltic şi alte cele, ca pe DN 73, ci doar cârpeli pe alocuri, unde suprafaţa carosabilă s-a transformat în adevărate cratere sau a fost afectată de alunecările de teren. Potrivit datelor primite de la administratorului drumului, vor fi executate lucrări de reparaţii în regie proprie pe suprafeţe extinse, de aproximativ 20.000 de metri pătraţi. Pe lângă lucrările de întreţinere periodice, DRDP Bucureşti are în vedere şi alte obiective în judeţul Argeş. Tot pe DN 73 C, la kilometrul 33+500, în zona localităţii Valea Iaşului, se află în execuţie lucrări de consolidare şi refacere a părţii carosabile, acestea fiind finalizate în proporţie de 90%. Începând cu data de 18 martie 2019, s-a început reamenajarea intersecţiei cu sens giratoriu dintre DN 73 km 6+950 şi DN 73D km 0+000. Această ultimă lucrare are o durată de execuţie de şase luni. Drumul Naţional DN 73C leagă municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi Râmnicu Vâlcea, traversând 11 unităţi administrativ teritoriale din zona de Nord a judeţelor Argeş şi Vâlcea. Acesta porneşte din Drumul Naţional 73, în comuna Schitu Goleşti, judeţul Argeş, de lângă municipiul Câmpulung, intersectează la Curtea de Argeş Drumul Naţional 7C şi se termină la intersecţia cu Drumul Naţional 7, în apropierea localităţii Blidari, judeţul Vâlcea, având o lungime totală de 69,6 kilometri. Pe această cale rutieră, dată în folosinţă în anul 1986, nu au fost efectuate în ultimii ani decât reparaţii izolate ale covorului asfaltic, pe suprafeţe nesemnificative, motiv pentru care este considerată de către participanţii la trafic drept unul dintre cele mai proaste drumuri naţionale din România. Restricţionările în circulaţie sunt evenimente la ordinea zilei, iar starea de degradare a carosabilului s-a accentuat în mod continuu. Alex BARBU