Miercurea trecută, pe 27 martie, conducerea ISU Argeş a prezentat bilanţul activităţii depuse în primul trimestru al acestui an, ocazie cu care s-a precizat că Inspecţia de Prevenire a efectuat 234 controale şi au fost constatate 1.032 de deficienţe. În urma acestor activităţi au fost aplicate 110 amenzi în valoare de 411.000 lei şi 449 avertismente, dar cel mai grav este că numărul incendiilor de vegetaţie a crescut de-a dreptul alarmant.
Au fost afectate sute de hectare
De asemenea, în perioada 1 ianuarie – 24 martie 2019, pompierii, inclusiv serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, au fost solicitaţi pentru a interveni la 365 incendii de vegetaţie uscată (în medie 4,4 pe zi), ceea ce reprezintă o creştere cu 575% faţă de trimestrul întâi al anului trecut, când s-au produs doar 54 incendii de vegetaţie. În urma acestor incendii au fost afectate circa 587 hectare vegetaţie (mărăciniş, lăstăriş, litieră de pădure) din 83 de localităţi, ele producându-se în principal în Ştefăneşti, Călineşti, Topoloveni, Piteşti, Mihăeşti, Bradu, Băiculeşti, Căteasca, Cetăţeni, Godeni şi Câmpulung.
Focul, pus intenţionat
Potrivit ISU Argeş, în majoritatea cazurilor, incendiile de vegetaţie au fost provocate de către cetăţeni pentru igienizarea terenurilor agricole sau păşunilor, fără respectarea prevederilor legale, prin folosirea intenţionată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul. Avându-se în vedere numărul mare de incendii de vegetaţie uscată, Inspecţia de Prevenire a executat 10 controale, în cadrul cărora au fost aplicate şase avertismente şi şapte amenzi în cuantum de 10.500 lei. De menţionat că nu rare au fost situaţiile când, favorizate de vânt, flăcările s-au apropiat periculos de mult de case, iar unele chiar au fost cuprinse de foc.
Pompierii au patrulat în zonele cu cele mai multe incendii
Pentru contracararea acestui fenomen, care, în anumite condiţii, poate deveni extrem de periculos, ISU a transmis către toate cele 102 primării metodele legale de efectuare a igienizării terenurilor prin ardere, precum şi cadrul legal pentru sancţionarea nerespectării prevederilor legii. De asemenea, pompierii au fost nevoiţi să patruleze în zonele cu cea mai mare pondere a incendiilor, au desfăşurat activităţi de informare a cetăţenilor, au distribuit pliante, au afişat în locuri publice materiale informative, i-au instruit pe membrii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, etc.
În altă ordine de idei, s-au făcut propuneri de modificare a cadrului legislativ prin crearea unei aplicaţii eficiente pentru identificarea corectă a locului unde are loc arderea vegetaţiei uscate de pe mirişti şi pajişti permanente, întrucât actuala aplicaţie (LPISWEB) nu poate fi utilizată, pierderea totală a subvenţiei pe suprafaţă acolo unde terenurile sunt „îngrijite” prin incendiere, amendarea proprietarului şi altele.
Printre intervenţiile deosebite au fost amintite incendiul de vegetaţie uscată de la Ştefăneşti, care a cuprins 60 hectare, cel de la Slobozia, unde a luat foc un atelier mecanic şi era pericol ca flăcările să ajungă la două rezervoare de motorină şi la un depozit unde erau saci cu azotat de amoniu, cel de la Cetăţeni, pe raza Ocolului Silvic Iezer-Păpuşa, de pe extremitatea vestică a masivului Leaota, unde au ars 5 hectare litieră de pădure şi puieţi de copaci, flăcările ameninţând să se propage la fondul forestier, precum şi cel de la Călineşti, unde a luat foc o hală de producţie de tâmplărie termopan. “E.M.”