-4.5 C
Campulung Muscel
17/02/2025

Curtea de Apel a decis: Ultimul stăpân de sclavi, condamnat la 9 ani de închisoare cu executare

Furdui, vârful grămezii de candidaţi la cele mai importante funcţii de la Berevoeşti  

Ultimul stăpân de sclavi de la Berevoeşti a fost condamnat, săptămâna trecută, de instanţa Curţii de Apel Piteşti. Este vorba despre Vasile Furdui, în vârstă de 57 de ani, care a primit 9 ani de închisoare pentru trafic de persoane. Bărbatul a fost încarcerat, alăturându-se astfel celor 29 de persoane deja condamnate în cazul sclaviei moderne de la Berevoeşti.

Vasile Furdui, pe lista consilierilor locali 

Reamintim că procurorii au împărţit lotul ţiganilor din Gămăceşti, care au exploatat fără milă, ani la rând, mai multe persoane defavorizate, în şase dosare pe rolul instanţelor argeşene. Într-unul dintre ele, s-a disjuns cauza pe numele lui Vasile Furdui, în vederea efectuării unei expertize medico-legale. Miercurea trecută, Curtea de Apel Piteşti l-a condamnat definitiv, la 9 ani de detenţie, fiind ridicat de la domiciliu de mascaţi şi dus la Penitenciarul Mioveni, unde a fost încarcerat. Înaintea lui, toţi cei 38 de inculpaţi au fost condamnaţi de instanţele argeşene. Aceştia au primit pedepse cuprinse între 3 ani şi 18 ani şi 10 luni de închisoare cu executare. Vasile Furdui, dincolo de faptul că a devenit „celebru” în urma dosarului de sclavie, era deja o „vedetă” în comuna Berevoeşti, fiind unul dintre apropiaţii fostului primar din localitate, Gigel Fănel Proca, care şi-a asigurat mandatele, până la accidentul vascular, tocmai mizând pe ajutorul rudarilor din Gămăceşti, cărora le tolera tot felul de fărădelegi. De altfel, la alegerile locale din 2012, Vasile Furdui se afla pe lista consilierilor locali ai UNPR, apărând într-un pliant electoral alături de actualul primar, Florin Bogdan Proca, şi de tatăl acestuia.

Suspecţii ţinteau persoane amărâte, din sudul ţării

Potrivit anchetatorilor, din 2012 şi până în prezent, cei în cauză ar fi desfăşurat activităţi de comerţ cu material lemnos, procurat atât legal, cât şi susceptibil a proveni din tăieri ilegale. Pentru comercializarea materialului lemnos, cei vizaţi ar fi recrutat mai multe persoane, minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea lor de vădită vulnerabilitate, pe care i-ar fi transportat şi adăpostit în gospodării, cu scopul de a-i supune la îndeplinirea de servicii în mod forţat. Totodată, persoanele exploatate ar mai fi fost obligate la efectuarea de munci gospodăreşti sau la practicarea cerşetoriei. În majoritatea cazurilor, victimele proveneau din localităţi aflate în judeţe din sudul ţării (Giurgiu, Olt, Teleorman, Dolj), acolo unde suspecţii îşi valorificau lemnele furate. În vizor se aflau persoane provenind din familii sărace şi destrămate, uşor de manipulat şi de care nimeni nu se interesa, acestea fiind racolate din diferite locuri publice (din pieţe şi târguri, de pe stradă, de lângă biserici, din gări şi autogări, etc.) sau chiar din propriile locuinţe. Ulterior, membrii grupărilor infracţionale transportau victimele la domiciliile lor din Gămăceşti, unde le forţau să efectueze, zilnic, diverse munci şi activităţi, atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în apropierea localităţii. Astfel, oamenii erau obligaţi să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte lemnele, cu ajutorul cailor, în gospodării, unde erau apoi încărcate în autoutilitarele suspecţilor, în vederea transportării lor la beneficiari.

Victimele erau legate cu lanţuri, bătute, umilite şi înfometate

În afara faptului că munceau din greu, din zori şi până seara, victimele erau tratate ca nişte sclavi, fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate, în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor infracţionale. Bieţii oameni erau înfometaţi, bătuţi crunt, chinuiţi şi umiliţi în mod regulat, exploatatorii lor ajungând până acolo încât, pe timpul nopţii, îi legau cu lanţuri ca să nu fugă. Mai mult decât atât, potrivit unor martori, cei care fugeau şi erau prinşi primeau ulterior pedepse drastice: fie erau legaţi cu o frânghie de un cal şi târâţi pe drumurile din localitate, fie li se aplicau diverse pedepse corporale (erau arşi cu fierul înroşit, erau bătuţi cu biciul ori cu o nuia sau li se puneau mici făclii aprinse între degetele de la picioare, erau opăriţi cu apă fiartă, etc.). „De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau, li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii, pentru ca acestea să nu poată fugi, iar unor victime li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos, etc.). Există suspiciunea că unele dintre victime au fost violate sau abuzate sexual.”, susţin procurorii. Alex BARBU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!