Pe vremuri, întâlneai prin diferite locuri, la margine de drum, câte o plăcuţă pe care trona mândru mesajul „Aici sunt banii dumneavoastră!”, prin care autorităţile statului aruncau cu praf în ochii românilor plătitori de rovinietă, încercând astfel să-i convingă că fondurile încasate de la ei au fost utilizate cu folos şi chibzuinţă pentru reabilitarea unor artere de circulaţie. Cum au fost modernizate drumurile din România vedem acum, când aproape toate şoselele naţionale (unele cu statut de drumuri europene), ca să nu mai vorbim de cele judeţene, au ajuns „praf şi pulbere”, arătând ca nişte ogoare numai bune să pui cartofi pe ele. DN 73 C ocupă, cu siguranţă, un loc fruntaş în topul celor mai „mizerabile” drumuri din România, „craterele” din asfalt, între Curtea de Argeş şi Câmpulung, fiind binecunoscute la nivel naţional, chiar şi peste hotare. După ce, ani la rând, au fost minţiţi cu privire la reabilitarea acestuia, oamenii au început să rezolve problema singuri, demarând o acţiune de umplere cu ciment a gropilor.
Cu siguranţă, drumul care leagă primele două capitale din Ţara Românească e cel mai distrus din Argeş. Vorbim despre un drum naţional cu o importanţă deosebită. Cu toate acestea, nu a reuşit să sensibilizeze atenţia celor de la guvernare, care se fac în continuare că plouă atunci când vine vorba de reabilitarea DN 73 C, în ciuda demersurilor efectuate de unii dintre parlamentarii de Argeş, exasperarea şoferilor a ajuns la extrem. Unii, cei mai mulţi la număr, înjură şi blesteamă. Pe toţi cei care au fost la guvernare. Alţii tac şi rabdă, sperând la vremuri mai bune. Sunt, însă, şi oameni care fac haz de necaz, un exemplu grăitor în acest sens fiind gestul unor tineri din Berevoeşti care, sătui să tot aştepte câini cu covrigi în coadă, s-au apucat singuri să umple craterele din asfalt cu ciment, postând filmuleţe pe reţelele de socializare. „Ce e ăsta, mă, DN 73?”; „Da, da, DN 73, Câmpulung – Curtea de Argeş”; „Bate şi tu cum bat ăia (tânărul se conformează şi bate cimentul cu lopata, ca să se aşeze), adu pârlitoarea, arzătorul…”, este dialogul dintre doi tineri, din Berevoeşti, care au cărat ciment cu căruţa pentru a acoperi găurile din carosabil. Gestul tinerilor este unul simbolic, dar cu mare încărcătură morală vizavi de delăsarea autorităţilor. Dacă în Moldova s-a asfaltat un metru pătrat de autostradă, de un om de afaceri, de ce în Muntenia nu se pot plomba 100 de gropi, iar provocarea să vină de la Berevoeşti. În ciuda faptului că românii plătesc rovinietă pentru toate drumurile naţionale, judeţene şi autostrăzi, banii lor ajung în cu totul altă parte. Potrivit autorităţilor centrale, statul român îşi permite să repare doar 5% din numărul total de drumuri ciuruite de gropi. Asta nu-i împiedică, însă, pe cei de la Drumuri Naţionale să stea la pândă pe arterele de circulaţie care arată ca după bombardament şi să-i taxeze pe şoferii care nu au taxa de drum plătită. Alex BARBU