Anuala scrisoare a primarului Liviu Ţâroiu către câmpulungeni, redactată pe întinderea a 14 pagini, în 6.660 de cuvinte (fără şase cuvinte), nu ratează niciun ţurţur îngheţat la o streaşină din târg, nicio pală de vânt nervos pe acoperişurile cu sau fără autorizaţii – patru ajunse în stradă, în 2018 – şi nicio ploaie care le-a dat, trei-patru luni din an, temă pentru acasă angajaţilor Primăriei de la Situaţii de Urgenţă. Intemperii, un purcoi de studii şi o mânuţă de investiţii încheiate rămân după ce dăm la o parte prestaţiile serviciilor Primăriei, plătite pentru treburile înşirate în raportul anual al primarului Câmpulungului, pe care ar trebui să-l urmeze viceprimarul Mărgărin Blidaru şi consilierii locali. Ca să ştim şi noi ce-au făcut, dincolo de clănţăneala fără substanţă de la şedinţe. Că a venit vorba despre ce a făcut Consiliul Local. Am remarcat în bogatul expozeu al lui Liviu Ţâroiu, care deschide enumerarea de realizări şi nerealizări, cu insistenţă pe primele, că social-democratului îi aparţine performanţa de a fi egalat numărul şedinţelor ordinare cu cel al convocărilor de îndată. 12 au fost şi unele, şi celelalte, de unde rezultă că, de două ori pe lună, primarul s-a bucurat de compania aleşilor. Dar au fost patru luni, în care i-a văzut chiar de trei ori, căci, în afara întrunirilor urgente, şeful Executivului a organizat şi patru extraordinare.
În afara consilierilor, s-a văzut la Primărie şi cu cetăţenii de rând, 500 dintre aceştia bătându-i la uşa audienţelor în 2018. Zece inşi pe săptămână, pe care, dacă i-a şi rezolvat, poate conta pe ei (probabil, şi pe familii, rude, vecini şi colegi de serviciu ai acestora) în 2020. Raportul rezumă cum s-au descurcat anul trecut subordonaţii, începând cu Economicul, care a fost sub prognozele începutului de an şi cu veniturile, şi cu cheltuielile. La venituri, prevederea bugetară pe 2018 sălta la 71,8 milioane de lei, din care realizarea a fost de puţin peste jumătate, 41,6 milioane de lei. La fel şi la cheltuieli, Primăria nereuşind să consume cât şi-a propus. Mai precis, ţinta în materie de cheltuieli tindea către 99,8 milioane de lei, dar ai noştri s-au oprit la 48,5 milioane de lei. Trebuie să spunem că, pe partea de venituri proprii, nerealizate nici ele în cuantumul urmărit de şefele cifrelor din Primărie, a existat, totuşi, o apropiere între propus şi realizat. 13,9 milioane de lei a fost obiectivul în materie de încasări, atins într-o manieră mulţumitoare prin cei 13,6 milioane de lei realizaţi. Nu ne scapă atenţiei, studiind macheta execuţiei bugetare pe 2018, inserată în raportul lui Ţâroiu, cheltuiala colosală cu salariile din Primărie şi instituţiile subordonate, care s-a dus, anul trecut, la 15,6 milioane de lei. Mult peste realizările în materie de venituri proprii! Aşadar, cheltuiala cu personalul nu este 75% din veniturile proprii, la care este normal să se raporteze, conform calculelor tuturor, făcute la început de an, ci le depăşeşte cu 2 milioane de lei sau 20 de miliarde în leii vechi. Asta da „realizare” şi record periculos pentru o Primărie, care a stat liniştită până acum, căci a avut ce toca. Un precedent nemaiîntâlnit până în 2018, când Economicul s-a zbârlit ca o cloşcă înfuriată la auzul socotelilor nesimţite (făcute de alţii), care au îndrăznit să împingă risipa cu lefurile până la trei sferturi din încasările instituţiei. Trei sferturi din veniturile proprii înghiţite de salarii s-a dovedit a fi puţin, după cum arată calculul pe care îl aveţi înaintea ochilor. Cu scuze că ne repetăm, 13,6 milioane au fost veniturile proprii, 15,6 milioane, salariile. O situaţie de neconceput în privat, care face imposibilă funcţionarea unei societăţi cu un asemenea dezechilibru între ce iei şi ce dai.
Treaba aceasta ne-a frapat într-atât încât ne-a pierit cheful de a parcurge investiţiile, căci acelea sunt realizările efective ale administraţiei. La investiţii, studiile bat lucrările în teren, situaţie în privinţa căreia ne abţinem a o comenta. Căci dacă Ţâroiu n-a avut studii, ce era să lucreze?! Aşa că a comandat, plătit şi primit studii pentru Piaţa Grui, Băile „Kretzulescu”, Bulevardul „Pardon”, tronsonul care ţine de la Sticlărie până la Policlinică, pentru blocul de locuinţe sociale, amenajarea Râului Târgului, pentru nouă clădiri ale Primăriei, plus o numărătoare a străzilor pe care ar urma să fie extinsă reţeaua de gaze. Şi nici toate documentaţiile propuse n-au fost gătate anul trecut, fiind încă în lucru P.U.G.-ul Câmpulungului şi studiul lumino-tehnic necesar investiţiei de modernizare a iluminatului public, ultimul fiind, este adevărat, o surpriză neplăcută în materie de cheltuieli.
Ca lucrări încheiate în 2018, raportul lui Liviu Ţâroiu menţionează investiţia de amenajare a părţii sudice a centrului, „Bărăţie” – „Dinicu”, plus Piaţa şi Piaţeta Jurământului, asfaltările din Mărcuş (Valea Tiţei şi Valea Ursului, totalizând o distanţă pricăjită de 1.650 metri), şi încheierea lucrărilor în Grui, canalizarea din primul PNDL, internetul gratuit în parcuri şi covorul elastic din locul de joacă din Grădina Publică, depozitul de lemne, cele două centrale termice şi schimbătorul de căldură la bazinul de înot, camera centralei de avertizare la incendiu, de la „Carol I”, analizorul de particule, sistemul de preparare a apei calde la un ANL, plus lucrările pe reţele de apă şi canalizare convenite cu Edilul. Acestea sunt realizările lui 2018, cărora le-am putea ataşa – deşi se vor regăsi în raportul pe 2019, ca finalizate – pe cele în derulare: Piaţa Primăriei, spaţiile pietonale în Piaţa Jurământului, reţeaua de apă care se extinde pe Grigore Alexandrescu şi Valea Bărbuşii şi cea de canalizare, programată să ajungă în mai multe zone lipsite de utilitatea care va face să „sângereze” bugetul, din 2020 încolo, dacă nu va exista peste tot.