Situaţia juridică a proprietăţilor Complexului Monumental de la Mateiaş figurează la capitolul „nerealizări” ale primului mandat de director al Muzeului Municipal al lui Alexandru Oprea, nesusţinut îndeajuns de principala instituţie interesată de păstrarea edificiului în patrimoniul Câmpulungului. În privinţa clădirii, părţile combatante, Câmpulung şi Valea Mare Pravăţ, n-au ce discuta ori disputa. Imobilul este al municipiului, nefăcând obiectul niciunuia dintre litigiile aflate în prezent pe rolul a două instanţe, Judecătoria Câmpulung şi Tribunalul Argeş. Altfel stau lucrurile în privinţa terenului de sub monument, a celui de lângă monument, coasta dinspre Stoeneşti, şi a celui din faţa Mausoleului, cu destinaţie de terasă de paradă. O anexă de a cărei funcţionalitate ansamblul monumental nu se poate lipsi, întrucât aici au loc defilările Armatei de peste an. Special pentru ritualul militar a fost construită de către municipalitate această platformă, prin umplerea unei râpe şi aducerea solului la nivelul pe care îl vedem cu toţii astăzi. În acest articol, lăsăm de-o parte procesul prin care particularul vecin edificiului istoric încearcă să demonstreze că terasa de paradă s-a numărat printre proprietăţile lăsate moştenire de părintele său. Acţiunea de partaj judiciar, iniţiată de Cătălin Solomon, se va relua, la Judecătoria Municipală, din punctul în care s-a oprit în decembrie 2017, după anul de pauză 2018. Astfel a decis Tribunalul Argeş, unde reclamantul a atacat hotărârea Judecătoriei Câmpulung, care a oprit procesul, întrucât cel care l-a declanşat nu a prezentat dovada – cerută în mai multe rânduri -, că imobilul ce se solicită a fi intabulat, parcarea Mausoleului Mateiaş, este înscris în cartea funciară. În paralel cu acest litigiu de familie, omul de afaceri a iniţiat încă unul inspirat de acţiunea primarului din comuna de baştină. Solomon şi Boncoi au atacat, separat, o hotărâre a Consiliului Local Câmpulung, care, cu un an în urmă, a introdus în domeniul public 14.544 mp în zona Mausoleului.
Cererea lui Solomon, conexată celei înaintate de Boncoi
Primul care a atacat ce au votat aleşii câmpulungeni pe 31 ianuarie 2018 a fost primarul Ion Boncoi, în calitate de reprezentant al Comunei Valea Mare Pravăţ. Pe 17 septembrie 2018, a fost înregistrat, la Tribunalul Argeş, procesul împotriva Consiliului Local Câmpulung, căruia îi cere să revoce o hotărâre din ianuarie, prin care au fost trecute în domeniul public al municipiului pământurile de la Mateiaş, cel de sub construcţii şi cel dimprejur, cu o suprafaţă de peste 14.000 mp. Acţiunea declanşată la Secţia Civilă – Contencios administrativ şi fiscal a avut, iniţial, ca părţi, Unitatea Administrativ – Teritorială Valea Mare Pravăţ, în calitate de reclamant, şi pârâtul Consiliul Local Câmpulung. Ulterior, a fost acceptat, în calitate de intervenient, Muzeul Municipal, care administrează clădirile şi pământurile de la Mateiaş.
La primul termen al acţiunii, magistratul Tribunalului Argeş le-a pus în vedere combatanţilor ca, până la următoarea înfăţişare, programată pe 17 ianuarie 2019, să depună la dosarul cauzei Hotărârea de Guvern nr.447/2002. Hotărâre care atestă că municipiul Câmpulung deţine două terenuri pe teritoriul comunei Valea Mare Pravăţ: unul de 1.500 mp, aferent Casei Memoriale „George Topârceanu”, din satul Nămăeşti, şi altul de 3.000 mp, aferent Mausoleului Mateiaş, împreună cu clădirea monumentului istoric.
Hotărârea de Guvern nu precizează nimic despre suprafeţele trecute în domeniul public de municipalitate 16 ani mai târziu, transfer contestat de autorităţile de la Valea Mare Pravăţ şi de cel mai apropiat colaborator din mediul privat al lui Boncoi. Omul de afaceri Cătălin Solomon, împreună cu membrii familiei sale, în total patru reclamanţi, a deschis, la scurt timp după Primărie, un proces cu acelaşi obiect: anularea actului administrativ emis de Consiliului Local Câmpulung, Hotărârea nr.4 din 31 ianuarie 2018.
După cum am intuit în momentul înregistrării acestei noi acţiuni împotriva aleşilor municipali, pe 5 octombrie 2018, magistratul piteştean a hotărât să conexeze solicitarea celei înaintate de UAT Valea Mare Pravăţ, cu termen la data de 31 ianuarie 2019. Astfel a stabilit Tribunalul, la şedinţa din 18 ianuarie 2019, când a avut loc primul şi ultimul termen al acţiunii iniţiate de familia Solomon.
31 ianuarie 2019 este data la care s-a amânat pronunţarea pe marginea cererii Primăriei Valea Mare Pravăţ împotriva hotărârii colegilor de la Câmpulung, de a rezolva mai mult din pix decât cu acte chestiunea proprietăţilor de la Mateiaş.
Hotărârea de Consiliu a apărut cu alte suprafeţe şi valori de piaţă decât cele votate de consilieri
În luna ianuarie a anului trecut, consilierii locali ai Câmpulungului au trebuit, la propunerea Executivului, să voteze o hotărâre, prin care aprobau trecerea în domeniul public al municipiului a terenului de la Mateiaş. În forma înaintată spre studiu, proiectul de hotărâre se referea la o suprafaţă totală de 14.092 mp, compusă din 1.820 mp, teren aflat sub construcţii, şi 12.272 mp, fâneţe, situată în extravilanul comunei Valea Mare Pravăţ, punctul „Mausoleu Mateiaş”. Valoarea de piaţă – căci s-a întocmit şi un raport de evaluare – a fost de 43.680 lei, pentru pământul de sub clădire, iar pentru fâneţe, de 49.088 lei.
Cu aceste cifre, propuse prin raportul Serviciului Juridic, care vorbea despre o suprafaţă totală de 14.092 mp, pentru care a fost necesară evaluarea, a ajuns proiectul de hotărâre în Consiliu, pentru a fi votat. Pe site-ul Primăriei, remarcăm că forma finală a hotărârii conţine altă suprafaţă totală trecută în domeniul public al Câmpulungului: 14.544 mp (1.820 mp, teren sub construcţii şi 12.724, mp, fâneţe). O diferenţă de 452 mp. Bineînţeles, şi valoarea de piaţă a fâneţei este alta: 50.896 lei. Culmea confuziei o găsim pe fila a doua a hotărârii, unde managerului Alexandru Oprea i s-a predat în administrare suprafaţa mai mică, aprobată în plen, nu cea ticluită după şedinţă şi umflată şi în metri pătraţi, şi în lei.