8.5 C
Campulung Muscel
03/03/2024

Primăvara marilor speranţe, la Câmpulung

 

Sancţiunile pe care municipiul le va plăti dacă nu atinge procentele cutezătoare comunicate de Liviu Ţâroiu, ca ţinte ale colectării selective a gunoiului, sunt „apă de ploaie” pe lângă ce ne aşteaptă dacă, în acest an, Câmpulungul nu va fi pus la punct cu utilităţile. Apă şi canalizare. Ministerul Dezvoltării ne-a dat nişte bani, nu suficienţi, dar nu sunt ca nimic. 12,5 milioane de lei, pentru Staţia de Epurare, a cărei modernizare a rămas nefinalizată vreme de aproape zece ani de la inaugurarea primei etape a investiţiei, şi 4,3 milioane de lei, pentru reabilitarea conductei de aducţiune a apei brute. Sunt aproape 17 milioane de lei, în completarea cărora pune şi municipalitatea un milion de lei. Se ştie cine va lucra la Epurare, unde trebuie rezolvată Linia Apei, care ridică, în prezent, probleme penalizatoare, cum le-a numit primarul, din cauza reziduurilor cu un conţinut ridicat de zinc deversate în Râul Târgului. O companie din Bucureşti, Aquaproiect, furnizează beneficiarului proiectarea şi asistenţa tehnică, precum şi execuţia unei lucrări, pe care a adjudecat-o la un preţ de peste 11,7 milioane de lei, la capătul unei proceduri demarate vara trecută. Contractul, după cum aflăm de pe portalul destinat achiziţiilor publice, a fost încheiat pe 2 octombrie, însă anunţul finalizării licitaţiei, care a produs un câştigător notoriu, s-a făcut abia pe la jumătatea lunii decembrie. Aşadar, Aquaproiect duce la sfârşit un proiect început în al doilea mandat al lui Călin Andrei, care reduce din penalităţile riscate de administraţia locală pentru inconvenientele de mediu. În cazul de faţă, generate de calitatea apelor reziduale. 

Având executantul desemnat de atâtea luni, în martie, ne informează conducătorul Câmpulungului, începe modernizarea Epurării. Contractul cu ministerul, gestionarul PNDL II, este semnat, de asemenea, de anul trecut, iar derularea lui, în sensul rambursării sumelor cheltuite din banii câmpulungenilor, va merge brici, este convins şeful Executivului. Nu s-a încheiat încă achiziţia constructorului care va lucra celălalt proiect de mediu finanţat prin PNDL: unul dintre cele două fire ale magistralei de apă, dar, chiar şi aşa, Liviu Ţâroiu nu se fereşte să prognozeze un termen de finalizare. Cel mult un an şi jumătate, cât mai este valabil programul de finanţare. Ce-i drept, primarul prevede un „finish” al investiţiei presat şi de data limită impusă de UE, pentru a avea un sistem de utilităţi impecabil, în caz contrar, banii de salarii se duc pe amenzile Mediului. 

Şi să încheie cu bine aceste două proiecte mari, costisitoare, asta nu înseamnă că şeful Primăriei poate răsufla uşurat, căci n-a scăpat de tăişul securii UE aţintite asupra bugetului local. Câmpulungul se chinuieşte să prindă din urmă comune din Muscel, care au rezolvat de mult utilităţile cele mai elementare, apa şi canalizarea. În anul 2019, municipiul are cartiere mărginaşe lipsite de canalizare, însăşi reţeaua de apă fiind o carenţă în unele dintre periferii, la remedierea căreia se va lucra tot din primăvară, după previziunile şefului „autorităţii contractante”. Vara trecută, Liviu Ţâroiu şi-a pus semnătura pe încă un contract menit să amelioreze crisparea comunităţii europene, la vederea privatelor funcţionale din curţile şi grădinile românilor la care n-a ajuns reţeaua de canalizare. Contractul cu pricina urmărea extinderea infrastructurii despre care relatăm pe mai multe străzi, dintre care două în „buricul târgului”, Constantin Brâncoveanu, paralela centrului, şi Petre Ţuţea, în spatele Colegiului “Dinicu Golescu”, restul, periurbane: Valea Bărbuşii, Maramureş, Calea Pietroasă, Drăceşti şi Calea Măgurii. Şi nu sunt singurele lipsite de canalizare dintr-un Câmpulung cu aspiraţii turistice. Lipsurile le recunoaşte şi primarul, care este conştient că, în 2019, este obligat să conceapă, cu specialiştii din subordine, un proiect de canalizare cu microstaţie, pentru Valea Româneştilor, neputând să aducă reţeaua până la conducta principală. Cel mult, până în zona Colegiului „Carol I”, după cum spunea într-o declaraţie publică. Altă zonă în pantă, care îi dă de furcă, este Nord-Vestul Gruiului, unde, la fel, planurile sunt de a crea o microstaţie pentru cele 50 şi ceva de gospodării. În afara acestora şi a Vişoiului „rural”, cu case, sunt străzi în privinţa cărora pare de neimaginat introducerea canalizării: Chilii, Livadie, Leculeşti. Deşi ceva în acest sens găsim între propunerile investiţionale ale Grupului de Acţiune Locală al Câmpulungului, care intenţionează să folosească 385.000 euro din cele aproximativ 7 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru nevoile zonelor marginalizate. Adică gaze naturale, apă curentă, sistem de canalizare, serviciu de salubritate, extinderea iluminatului public în zonele Pescăreasa şi Cazărmilor, necesitatea modernizării staţiei de epurare în zona Pescăreasa şi sistem de canalizare în zona Grui.

Contractul de extindere a canalizării, despre care am relatat mai înainte, a fost prins de firma locală Sercop, la o valoare de puţin peste 2 milioane de lei. Şi tot Sercop a câştigat o lucrare programată de municipalitate în acelaşi domeniu al îmbunătăţirii sistemului de utilităţi: extinderea reţelei de apă pe străzile Grigore Alexandrescu şi Valea Bărbuşii. Preţul achiziţiei, 2,9 milioane de lei. Tot din primăvara marilor speranţe, Liviu Ţâroiu nădăjduieşte că-i va vedea pe muncitori la treabă, la conductele de apă şi canalizare, căci n-are vreme de pierdut. Termenul până la care trebuie să se încheie calendarul punctat de el – după care plătim, în loc să investim – coincide cu sfârşitul mandatului său de primar, aşa că are obligaţia de a nu repeta experienţa predecesorului, lăsând treburi majore neîncheiate. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!