4.8 C
Campulung Muscel
03/03/2024

De la 1 ianuarie 2019, subalternii lui Liviu Ţâroiu iau mai mulţi bani ca în 2018 . În afara lefurilor grase, le plătim conţopiştilor din Primărie o indemnizaţie de hrană de 346 lei lunar

Senzaţie de „deja vu”, la şedinţa Consiliului Local de dinainte de Crăciun, când aleşii au fost solicitaţi să aprobe salariile conţopiştilor din Primărie, valabile în 2019. Cică, la anul, nu cresc lefurile bugetarilor din administraţia publică, dar orice angajat din subordinea lui Liviu Ţâroiu, fie funcţionar public, fie personal contractual, pleacă acasă, în ziua plăţii, cu 346 de lei în plus. Altfel spus, toate salariile din Primărie se majorează cu o indemnizaţie de hrană, despre care primarul susţine că este obligatorie prin lege. Cum o veni asta – nu creştem salariile, dar, de fapt, creştem salariile – numai Ţâroiu a fost în stare să explice. Iar explicaţiile sale au sunat în sensul că nu umblă la retribuţiile de bază, care rămân la fel ca în 2018, adică mari, dar le aplică un stimulent gras, menit să acopere prânzul corpului funcţionăresc, ajutat să economisească banii cheltuiţi pe mâncare la serviciu. În concluzie, salariaţii de la Primăria Câmpulung vor câştiga mai bine de la anul, căci, în afara remuneraţiilor umflate suficient în 2018, cât să acopere şi săltarea salariului minim de la 1 ianuarie 2019, le vom plăti şi masa zilnică, acordată în bani. 

Neobrăzare fără margini la subalternii lui Ţâroiu: au vociferat auzind că nu le cresc iar salariile, deşi, în realitate, primesc bani în plus    

La final de 2017, bugetărimea nesăţioasă a Primăriei Câmpulung n-a intrat în concediul de sărbătorile de iarnă până nu şi-a tras a doua creştere salarială spectaculoasă, după cea din vara acelui an, care a şocat opinia publică. După majorarea din iulie, a urmat alta, la fel de consistentă, valabilă de la 1 ianuarie 2018, aprobată în decembrie 2017. În urmă cu un an, retribuţiile s-au înfoiat atât de mult, încât adaosul a acoperit două majorări ale salariului minim pe economie: şi pe cea de la începutul anului 2018, la 1.900 lei, şi pe cea de la începutul anului 2019, de 2.080 lei, respectiv 2.350 lei, pentru persoanele cu facultate şi minim un an vechime în domeniul studiilor superioare. Prin urmare, dacă le-a dat cu grămada dintr-un foc, Liviu Ţâroiu a hotărât să nu mai pună nimic în 2019. Nimic la salariul de bază, nu la venitul pe care îl câştigă lunar salariatul, căruia i se închide gura cu o generoasă indemnizaţie de hrană în valoare de 346 de lei, pe care o primeşte toată lumea, indiferent de funcţie, sarcini şi performanţe profesionale. 

Aşa că… primarul nu măreşte chenzinele, dar, în realitate, mărirea este evidentă, căci orice leu în plus la salariu se cheamă mărire. Înainte de a le da trista veste unor subalterni pe care el i-a învăţat cu nărav prost, i-a convocat la o şedinţă, la care s-a lăsat cu vociferări. Ce surpriză! Îmbuibaţii răsculaţi împotriva primarului, care, în ultimul ceas, s-a trezit public să recunoască ceea ce ziarul nostru scrie de un an: că salariile îi „papă” trei sferturi din încasările Primăriei de la cetăţeni! Acum, când are nevoie să justifice de ce nu continuă galopul salarial halucinant, admite că lefurile aduc bugetul în sapă de lemn. Să vedem ce are de spus Liviu Ţâroiu, care susţine că, anul viitor, se gândeşte mai mult la dezvoltare decât la salarizare. Dezvoltare pe care n-o poate face cu 25% – chiar mai puţin de atât -, cât îi rămâne din bugetul propriu, după ce achită lefurile subalternilor. 

„Cum bine ştiţi, Guvernul a hotărât mărirea salariului minim pe economie de la 1.900 lei la 2.080 lei. Noi, anul trecut, când am făcut salariile nominale, le-am stabilit în baza unor coeficienţi, conform Legii 153 (n.r. din 2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice). Analizând puţin cheltuielile salariale cu veniturile bugetare proprii şi celelalte venituri, eu am considerat – e propunerea mea – să nu mai mărim salariile pentru 2019 şi să le menţinem pe cele pe care le-am avut în 2018. Altfel ar fi fost o creştere totală salarială de 9 sau 10%. În acelaşi timp, Guvernul spune că trebuie să dăm o indemnizaţie de hrană, care se ridică la 346 lei. Asta este obligatorie. Cealaltă nu este obligatorie. Am zis că, dacă dăm aceste indemnizaţii de hrană, este o creştere suficientă pentru 2019. Avem nevoie de fonduri mai mari pentru dezvoltare, nu să cheltuim toate veniturile la buget pe salarii.”, zice Liviu Ţâroiu, cauzând o supărare colectivă epuizaţilor recompensaţi regeşte fără performanţe, fără evaluări – dar, chipurile, acestea sunt pe sfârşite – şi fără o reflectare a câştigurilor nemeritate în calitatea serviciilor. 

Indemnizaţia de hrană o primeşte tot personalul. „Mai puţin primar şi viceprimar, susţine Liviu Ţâroiu. Noi am avut două posibilităţi: să stabilim nişte indici şi salariile să fie stabilite în baza indicelui anual. Dar noi am stabilit în hotărârea din 2017, pentru 2018, salariile nominale, pe fiecare funcţie în parte. Părerea mea este că ar fi bine să le menţinem la acelaşi nivel. Eu am avut o discuţie cu salariaţii, bineînţeles că sunt voci din partea dânşilor să le mărim salariile. Cred că nu este oportun, salariile se vor vota anual. Le dăm indemnizaţia de hrană.”, a continuat şeful Executivului, care, cel mai probabil, le va da în 2020 şi pentru 2019, ca să uite bieţii funcţionari de supărare în anul alegerilor locale. 

Primarul a recunoscut că salariile consumă peste 75% din încasările proprii ale Primăriei  

Cât despre evaluarea colectivului Primăriei, pe baza criteriilor de performanţă, ca să ştie tot poporul cum „excelează” la serviciu aceşti angajaţi super-plătiţi… „nu s-a terminat anul.”, a sărit conducătorul Câmpulungului, pe 20 decembrie, când din 2018 mai erau 11 zile, din care 8 nelucrătoare! În schimb, adevăr a grăit – un adevăr repetat de Evenimentul Muscelean de când bugetul public a fost pus în pericol de cheltuiala salarială fără precedent – când s-a referit la cât îi consumă lefurile din resursele financiare ale municipiului. „Suntem undeva la 50% (n.r. din bugetul total). Din taxe şi încasări… acolo suntem un pic mai sus. Sărim de 75%.”, recunoaşte Liviu Ţâroiu, acum când are nevoie de un motiv ca să nu mai pompeze rezervele Primăriei în chenzine, subţiindu-se excedentul bugetar. Cum economiile lăsate de Călin Andrei tind să devină amintire, primarului îi trebuie bani ca să facă una, alta în oraş. Însă de nevoile oraşului nu mai puteau subordonaţii săi, care se simt bine cu buzunarele doldora, nu cu oraşul modernizat. 

„Dacă ne raportăm strict la veniturile din taxe şi impozite, bineînţeles că procentul cu salariile se situează undeva foarte sus, a intervenit directoarea Violeta Iarca în susţinerea argumentelor şefului Ţâroiu. Dacă ne raportăm la ceea ce înseamnă venituri proprii ale bugetului, adică luând în calcul şi cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care sunt considerate tot ca venituri proprii, ne situăm undeva la 50%. Trebuie să avem în vedere că şi materia impozabilă este foarte scăzută la nivelul municipiului. Numai din taxele şi impozitele locale nu se poate acoperi ceea ce înseamnă secţiunea de funcţionare a bugetului local. Legea bugetului spune că, întotdeauna, trebuie să-ţi asiguri secţiunea de funcţionare şi, bineînţeles, rezervi finanţare şi pentru secţiunea de dezvoltare. Dacă ar fi să vorbim despre veniturile proprii din taxe şi impozite, suntem undeva la 13-14 miliarde (n.r. lei vechi) pe an.”, i-a ţinut Iarca isonul lui Ţâroiu în chestiunea care i-a revoltat pe nerecunoscătorii fără limită în privinţa lăcomiei. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!