*Liviu Ţâroiu consideră că nu este o creştere, ci o scădere, căci, dacă era calculată la cantităţile ridicate şi sortate în prezent, trebuia să plătim peste 9,5 lei
2019 vine, după cum, probabil, vă aşteptaţi, cu noutăţi în materia gunoiului, prima şi cea mai importantă pentru populaţie constituind-o tariful, care a crescut cu 50 de bani. Aşadar, de la anul, vom plăti la Primărie o taxă majorată de la 7,50 la 8 lei. Liviu Ţâroiu ne prezintă preţul convenit cu operatorul drept un succes şi probabil că aşa este, dacă luăm de bune declaraţiile acestuia, conform cărora, dacă maniera de colectare ar continua ca până acum, fără o ţintă cât mai convingătoare de deşeu sortat, suma impusă populaţiei trebuie să fie mult mai mare, peste 9,5 lei. Primarul şi Financiar Urban au bătut palma pentru 8 lei, cu speranţa întemeiată pe nişte socoteli făcute în comun, având la bază media lunară de tone de gunoi colectat din Câmpulung, că suma strânsă de la populaţie va acoperi costurile serviciului prestat. În caz contrar, consideră conducătorul Câmpulungului, diferenţa ar trebui achitată din bugetul municipiului. Adică tot din buzunarul cetăţeanului.
Noul sistem de plată, de la 1 ianuarie 2019, se face la tonă, nu la persoană
Gabriel Moiceanu, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeş, care gestionează problematica gunoiului în judeţ, a fost invitatul lui Liviu Ţâroiu, luni după-amiază, la o discuţie cu aleşii municipali, purtată imediat cum s-a încheiat şedinţa de îndată a Consiliului. Mai înainte, şeful A.D.I. Servsal a avut o întrevedere cu Executivul Primăriei, împreună cu care a convenit ca informarea despre noul sistem de colectare şi, totodată, de plată să se facă şi în faţa Consiliului Local. Ceea ce s-a şi întâmplat pe 17 decembrie 2018, cu trei zile înaintea aprobării tarifelor pe 2019, practicate la Câmpulung. Prima chestiune de reţinut: contractele se vor încheia între Financiar Urban şi Primărie, care plăteşte la tonă colectată, nu la persoană, cum a fost în 2017 şi 2018, şi între Financiar Urban şi persoană juridică sau instituţie, pe cantităţile ridicate de la acestea. Aşadar, modificarea de esenţă priveşte schimbarea sistemului de plată de la persoană la tonă. „Efectiv, vom plăti, de la 1 ianuarie 2019, doar ce producem., susţine directorul Moiceanu. Cantităţile de deşeuri produse la nivel de comunitate ne vor influenţa costul serviciului în perioada următoare. Avem foarte multe cantităţi de deşeu biodegradabil şi deşeu de construcţii, cel puţin, la nivel de oraşe, amestecate cu deşeurile municipale. Pe viitor, aceste deşeuri ne vor influenţa factura plătită operatorului de salubritate. Aceste modificări vin printr-o ordonanţă de urgenţă, aflată în dezbatere la Parlament, dar care produce efecte. Se aplică două principii. „Plăteşti cât arunci” este principiul pentru care am aprobat, din vară, la Asociaţie, tarife pentru fiecare flux de deşeuri. Avem tarif pentru deşeuri reziduale, tarif pentru deşeuri biodegradabile, tarif pentru deşeuri din construcţii şi partea de deşeuri reciclabile, care, în mod normal, ar trebui să fie acoperite, cel puţin pentru ambalaje, de către producătorii de ambalaje, care le pun pe piaţă. Ce ne obligă această ordonanţă? Să implementăm o politică tarifară pe tonă, să modificăm regulamentul serviciului şi să adăugăm nişte indicatori noi. Modificăm, evident, la nivel de regiune, contractele. Nu e cazul la dumneavoastră. Dumneavoastră modificaţi în actul adiţional, în mod special, plata pe tonă şi nu plata pe persoană, cum a fost până acum.”, a precizat Moiceanu.
Primăria trebuie să desemneze un om care să urmărească permanent numărul de tone colectate de Financiar Urban
Explicaţiile acestuia au fost reluate pe înţelesul celor mulţi de primarul Liviu Ţâroiu, ca să ştie ce-i aşteaptă de la anul. „Noi vom plăti celui care colectează un tarif pe tonă, pe cele trei categorii de gunoi, pe care vom încerca să-l selectăm, indiferent câte tone avem. Noi, ca Primărie şi Consiliu Local, trebuie să ne asigurăm că din ce luăm de la populaţie avem sursa să plătim celui care colectează gunoiul la nivelul la care îl colectează. Dacă nu – e opinia mea -, diferenţa faţă de taxa pe care o luăm de la cetăţean o punem din bugetul local. Noi ne-am propus o cantitate de biodegradabil, o cantitate de deşeuri rezultate din construcţii, care, în acest moment, sunt amestecate. În prezent, menajerul, deşeul municipal sau rezidual, este predat la comun cu cel din construcţii şi cu biodegradabilul. Noi ne propunem nişte cantităţi. Din media anului 2018, rezultă o cantitate de gunoi lunară colectată de 550 de tone.”, a continuat primarul Ţâroiu.
Cine urmăreşte numărul de tone raportat de Financiar Urban, ca Primăria să se asigure că operatorul nu „umflă” cantitatea? O persoană desemnată de Primărie, care, dacă doreşte – şi este de preferat să dorească -, poate asista în fiecare zi la cântărire. Primarul a precizat că optează pentru monitorizare permanentă, nu periodică. „Domnul director m-a combătut: „Noi avem nişte programe, prin care vedem fiecare maşină de unde colectează, vedem şi când se cântăreşte.”, a adăugat Liviu Ţâroiu, completat de Gabriel Moiceanu: „La fiecare factură, ne vin bonurile de cântar, dintre care putem să selectăm unul, ca să vedem din soft de unde a colectat maşina. Bonul de cântar, din soft, are număr de maşină şi orele de intrare. Noi ne ducem pe GPS şi vedem traseul maşinii foarte uşor.”
Dacă nu selectăm mai mult, gunoiul ne va „usca” de bani
„Noi ne-am propus, la nivel de Câmpulung, nişte procente extraordinar de bune de atins pe biodegradabil, pe materiale de construcţii, etc., ca să scădem tariful. Dacă colectăm în acelaşi mod cum facem acum, ne costă 9,57 lei taxa. Dacă colectăm în sistemul pe care vi-l propunem noi, taxa ne costă 7,98 lei. Oricum, am scăzut tariful de la 9,57 lei, cât a rezultat, raportat la ceea ce avem la această oră, şi l-am dus undeva la 7,98 lei (rotunjit la 8 lei).”, a explicat Ţâroiu creşterea taxei de gunoi. „Şi acum avem cetăţeni ai Câmpulungului care nu plătesc gunoi, deşi stau la bloc. Dacă nu reuşim să-i aducem de bună voie, la declaraţii, urmează să le facem autoimpunere.”, a anunţat primarul, ai cărui subalterni trebuiau, încă din 2017, să-i depisteze pe cei care se sustrag obligaţiei. Şeful Executivului insistă să se ştie că taxa percepută câmpulungenilor nu include costul de transport la Albota, ci numai ce se transportă din teritoriu către staţia de transfer din Grui. Mai mult, legea impune o taxă de economie circulară, de 30 lei pe tonă, ca penalitate pentru neîndeplinirea procentului de colectare selectivă. Taxă care se măreşte şi ea, de la anul, la 80 de lei pe tonă.
Dacă gradul de selectare a deşeurilor ar creşte, costurile ar fi mai mici, pentru că penalitatea de economie circulară, care merge la Fondul de Mediu, se aplică doar la fracţia de gunoi rezidual. Anul trecut, Câmpulungul n-a plătit penalităţi către Fondul de Mediu, pentru că Financiar Urban, la rugămintea A.D.I. Servsal – întrucât contractul nu prevedea această obligaţie -, a cumpărat utilaje în valoare de 500.000 euro şi a sortat mecanic. „A venit momentul în care ni se pun penalităţi, fiindcă nu ne atingem nişte obiective. Obiectivele noastre arată cam aşa: în 2018, avem nivelul de deviere de la depozitare de 35%. Din 2019, avem 45% şi se adaugă şi taxa pentru economie circulară, care merge la Fondul de Mediu, dacă nu ne atingem acest obiectiv. Cu cât selectăm mai mult şi nu mai amestecăm… Anul viitor, o să gândim inclusiv pentru oraşe, pentru că în rural se practică, sistemul de taxare diferită. Avem compostor de plastic, care a fost dat şi pe zona Câmpulungului, şi de lemn. Dacă avem o gospodărie mai mare, putem să punem biodegradabilul în propria gospodărie, să nu-l care operatorul şi să plătim pentru el. Filosofia este să selectăm. Putem să punem şi patru-cinci pubele (n.r. pentru colectare selectivă), dar ne vor creşte costul şi operarea, în egală măsură. Cea mai practică soluţie testată, pe care am implementat-o şi la nivelul altor judeţe, este sacul pentru reciclabil, foarte uşor de colectat. Dacă cetăţeanul are mai mult deşeu reciclabil, de la un eveniment, o pomană, o nuntă, atunci mai scoate un sac. Nu e o problemă dacă are mai mult reciclabil. S-a constatat că este un succes. Noi îl avem implementat în comune.”, a mai precizat Moiceanu.
Costul gunoiului nu va scădea, cu toată sortarea lui
În concluzie, ceea ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2019 are legătură cu acoperirea bugetului pentru fiecare tonă colectată. „Important este să avem cât mai puţine tone de rezidual sau cel puţin sub 50%, să avem biodegradabilul colectat separat, căci el va rămâne aici, staţia de compost este autorizată şi toate deşeurile biodegradabile de aici ne pot ajuta la îndeplinirea ţintei. El se transformă în compost, pe care îl cumpărăm la o sumă modică, la nivel de UAT. (…) Din costurile pe care le plăteşte cetăţeanul, undeva la 45% înseamnă colectare şi transport. Diferenţa înseamnă TVA, sortare, tratare, transport, depozitare la rampă şi celelalte operaţiuni care se fac. Putem să rămânem la un cost suportabil. Costul nu va scădea nici de la anul, nici în viitor, dar putem să menţinem un echilibru al costului la nivel de suportabilitate. De la anul, ne vine economia circulară la 80 de lei, faţă de 30 lei, în prezent. Dezvoltăm o infrastructură la Albota: anul acesta, am făcut proiectul pentru o hală de tratare mecanică, astfel încât toată cantitatea de deşeuri din judeţul Argeş să fie trecută prin sortare mecanică şi să completăm cu tratare mecanico-biologică. Asta ca să ajungem să depozităm maximum 15-20% şi, atunci, penalitatea către Fondul de Mediu va fi una mică, fără să ne influenţeze atât de mult.”, a încheiat directorul A.D.I. Servsal.