Marţi, 11 decembrie, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat într-un alt dosar în care au fost judecaţi cinci stăpâni de sclavi, de la Gămăceşti, toţi membrii aceleiaşi familii. Pe lângă inculpaţi, părţi civile în dosar au fost doi copii, de 11 şi 12 ani, care au fost răpiţi din Gara Craiova, duşi la Berevoeşti, puşi la munci grele, bătuţi cu biciul şi torturaţi timp de mai multe luni, în anul 2015, dar şi doi adulţi.
Judiciarişti ai Serviciului de Investigaţii Criminale Argeş, împreună cu agenţi ai Secţiei de Poliţie Rurală Schitu Goleşti şi cu sprijinul mascaţilor de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale, dar şi al Jandarmeriei Argeş, au pus în aplicare patru mandate de executare a pedepsei închisorii emise de Curtea de Apel Piteşti. Este vorba de Ovidiu Cătălin Furdui, de 32 de ani, tatăl său, Vasile Furdui, de 56 ani, mama sa, Maria Furdui, de 54 de ani, concubina, Maria Feraru, de 26 de ani, şi sora, Roxana Furdui, de 20 de ani, care, la data descinderilor din iulie 2016, era minoră.
Curtea de Apel a micşorat condamnările stăpânilor de sclavi
Decizia Curţii de Apel Piteşti a fost una definitivă, dar care le-a micşorat pedepsele celor care au oripilat o ţară întreagă cu metodele de subjugare a victimelor, care erau forţate să facă diverse munci, pentru care nu primeau nici măcar mâncare şi un acoperiş deasupra capului. Instanţa s-a pronunţat pe 11 decembrie, iar cei judecaţi au primit condamnări în regim privativ de libertate. Ovidiu Cătălin Furdui s-a ales cu 12 ani şi 4 luni de detenţie (faţă de 16 ani, cât era condamnarea Tribunalului Argeş); Maria Furdui şi Maria Feraru, cu câte 7 ani (faţă de 9 ani şi 8 luni); iar Roxanei Furdui i-a fost micşorată măsura educativă privativă de libertate de internare într-un centru de detenţie, de la 3 ani şi 6 luni, la 2 ani şi 6 luni.
Toţi cinci au fost judecaţi şi condamnaţi pentru două infracţiuni, de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de persoane. S-a dovedit că Ovidiu Cătălin Furdui a abuzat de Constantin Cristian Cojocărelu, Gheorghe Drăgan, Guţă Doroftei Matei, Edison Hagi Bălteanu. Vasile Furdui, Maria Furdui, Maria Feraru şi Roxana Furdui, au exploatat pe Constantin Cristian Cojocărelu, Edison Hagi Bălteanu şi Guţă Doroftei Matei.
A rămas ca instanţa Curţii de Apel să ia o decizie în cauza lui Vasile Furdui, care fost disjunsă, în vederea efectuării unei expertize medico-legale, termenul fiind fixat la data de 30 ianuarie 2019, cu un termen intermediar pe 7 ianuarie 2019, la ora 12.00.
Instanţa superioară a menţinut ce a hotărât Tribunalul Argeş, adică acţiunea civilă a persoanelor vătămate, obligând în solidar pe Ovidiu Cătălin Furdui, Vasile Furdui, Maria Furdui, Maria Feraru şi Roxana Furdui să le achite celor care s-au constituit părţi civile, Constantin Cristian Cojocărelu, Guţă Doroftei Matei şi Edison Hagi Bălteanu, suma de câte 90.000 de lei, cu titlu de daune morale. În paralel, Ovidiu Cătălin Furdui trebuie să plătească lui Gheorghe Drăgan suma de 90.000 de lei, daune morale.
Pe lângă acestea, instanţa a menţinut măsurile asiguratorii, dispuse de DIICOT, Serviciul Teritorial Piteşti, asupra mai multor conturi bancare ale inculpaţilor, dar s-a menţinut sechestrul şi pe mai multe sume de bani, ridicate de la condamnaţi la data percheziţiilor din iulie 2016. Fiecare inculpat a fost pus să suporte şi contravaloarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, câte 2.000 de lei de fiecare.
Doi minori, răpiţi din gara din Craiova, au slugărit mai multe luni la familia Furdui
Aşa cum consemnează „Adevărul”, ruda a doi copii biciuiţi de stăpânii de sclavi povesteşte ce probleme a avut în a colabora cu un poliţist irascibil din Berevoeşti legat de cazul celor doi copii, care fuseseră răpiţi din Gara Craiova. Matei Guţă Doroftei şi Edison Hagi Bălteanu, de 11 şi 12 ani, au fost bătuţi cu biciul, puşi la munci grele şi torturaţi timp de mai multe luni, în 2015, în gospodăria lui Ovidiu Furdui şi a tatălui său, Vasile Furdui. Aceştia se aflau în gara din Craiova, acolo unde obişnuiau să cerşească. Ovidiu Furdui le-a propus să îl ajute la spart de lemne contra sumei de 50 de lei fiecare, undeva în vecinătate. Ovidiu Furdui, cu încă doi acoliţi, i-a răpit, însă, pe cei doi şi i-a dus tocmai la Berevoeşti. După două săptămâni de absenţă a copiilor de la domiciliu, unchiul acestora s-a dus în gară la Craiova, unde ştia că puştii obişnuiau să cerşească, şi a început să pună întrebări în stânga şi în dreapta. A aflat de la mai multe persoane că cei doi copii au fost luaţi de romii din Berevoeşti şi a plecat să îi caute în Muscel, cu alţi doi bărbaţi. În comuna musceleană, cei trei au început să întrebe în stânga şi în dreapta de cei doi băieţi şi, în cele din urmă, au ajuns la Postul de Poliţie din localitate, unde au aşteptat câteva ore, după care s-au hotărât să sune la 112. Numai în acel moment, poliţistul din Berevoeşti şi-a făcut apariţia, extrem de iritat, pentru că fusese alertat serviciul 112. „Ne-am dus la Postul de Poliţie din Berevoeşti şi am aşteptat aproape două ore, acolo nu era niciun poliţist. Pentru că nu venea nimeni, am hotărât să sunăm la 112 şi am solicitat să vină cineva, întrucât doi copii au fost luaţi din Gara Craiova. După aproximativ o jumătate de oră de la apelul nostru la 112, a sosit un poliţist, care mi-a reproşat că de ce am sunat la 112, că venea el şi singur.”, le-a declarat anchetatorilor unchiul celor doi copii bătuţi şi biciuiţi la Berevoeşti timp de mai multe luni. Numele poliţistului irascibil nu apare în rechizitoriul întocmit de către procurorii DIICOT. Până la urmă, cu mari eforturi, după mai multe luni, copiii au fost recuperaţi şi încredinţaţi unchiului lor, care i-a luat acasă. Ei au povestit cum erau puşi să muncească de dimineaţa până seara, erau bătuţi cu biciul şi încuiaţi cu lacătul într-o cameră, fără geamuri. Când voiau să se distreze, membrii clanului Furdui, care îi numeau „orfanii” pe minorii răpiţi, îi puneau să se bată între ei.
Vă reamintim că, în 2016, procurorii DIICOT Piteşti au trimis în judecată peste 30 de stăpâni de sclavi. Potrivit DIICOT, începând cu 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea. În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice sau chiar din propriile locuinţe, fiind ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze diverse activităţi. Victimele erau lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte şi legate în lanţuri ca să nu fugă.