Într-o declaraţie publică, făcută recent în spaţiul on-line, Liviu Ţâroiu le-a comunicat câmpulungenilor al treilea termen de finalizare a Pieţei Primăriei: 30 iunie 2019. Cam mult de suportat „ravagiile” inerente unui şantier, care, dacă întrunea condiţiile de profesionalism invocate tot de primar, cu referire la firma piteşteană, care a amenajat partea de jos oraşului, n-avea de ce să nu predea centrul boboc de sărbători. Dar cum nu putea să aibă noroc de constructori zeloşi la toate lucrările, uite că a păţit-o şi social-democratul, care ar fi vrut să încheie 2018 cu trei realizări consistente: strada Gruiului, străzile Negru Vodă şi Republicii, din capătul de jos al bulevardului, până la „Dinicu”, incluzând parcul Pieţei Centrale, şi Piaţa Primăriei, care n-a fost să fie. Conducătorul Câmpulungului şi nu numai el, căci nu dorinţele lui primează, ci ale populaţiei, care plăteşte înnoirea centrului, a fost privat de bucuria de a celebra trecerea dintre ani în „inima” Câmpulungului întinerită. Cum deznodământul a fost amânat cu şase luni, din care bănuim că trei-patru vor fi de pauză, din motive hibernale, şampania şi urările se vor consuma în Grădina Publică, lângă bradul „eco”.
În timp ce vorbea şi compara derularea celor două lucrări, se simţea regretul în vocea primarului că tocmai colaboratorul muscelean l-a dezamăgit, prin neîndeplinirea învoielii nescrise de a scurta durata contractului de la 13 luni la 6 luni. Dinainte să preia oficial puterea, Liviu Ţâroiu avea planurile făcute pentru „Kretzulescu”, spart în mai multe lucrări, pe care, spunea el în mod repetat, intenţiona să le dea unor firme din zonă, ca să fie sigur că are cu cine să discute, în caz că apar probleme. Adică să ştie unde să-i găsească pe patroni, ca să-i tragă de mânecă. Sudul municipiului, cu cele două piaţete, a făcut excepţie de la crezul primarului de a colabora cu „ai casei”, fiind încredinţat unei societăţi din Piteşti. Dar nici aceasta nu era nouă la Câmpulung, câştigând mai multe contracte de asfaltare în timpul mandatelor de viceprimar ale lui Liviu Ţâroiu. Aşadar, primarul n-avea emoţii că nu termină la timp, convins de seriozitatea afaceristului cu care a bătut palma. Şi nu s-a înşelat. În loc de 13 luni, câte a avut şi acest constructor la dispoziţie, a încheiat în 9 luni îmbunătăţirea aspectului carosabilului şi trotuarelor pe Negru Vodă şi Republicii. Din păcate, zecele cu felicitări pentru rapiditatea execuţiei nu poate fi acordat şi pentru calitatea lucrării, care suferă la capitolul finisaje. V-am descris pe parcursul mai multor ediţii spaţiile auto şi pietonale nefăţuite cu asfaltat, respectiv pavaj, ca să existe o armonie între zonele principale şi cele secundare, care or fi fost ele omise de proiectantul „aiuristic”, cum l-a caracterizat edilul şef, dar puteau fi rezolvate în teren, de comun acord între primar şi constructor.
Iarăşi o treabă care nu place deloc pietonilor: trotuarele ondulate, pe care, chipurile, aşa le impun noile norme în construcţii inspirate din prevederile UE, pentru a respecta drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Acum să ne fie cu iertare de către semenii în cărucior, dar s-ar putea să avem mai mulţi cu picioarele rupte în prezent, după o promenadă cu ochii la vitrine, pe trotuarele cu suişuri şi coborâşuri. Aceste valuri îmbrăcate cu pavele sunt un deserviciu făcut şi deţinătorilor de spaţii comerciale, căci omul, concentrat pe unde calcă, nu mai bagă în seamă ofertele prăvăliilor. În fine, bine că s-a făcut şi, mai ales, că s-a făcut într-un timp mulţumitor.
„Acolo unde un şantier este serios şi îşi vede de lucru, s-a demonstrat că se poate încheia mai repede.”, a simţit primarul nevoia să-l laude pe partenerul piteştean, care şi-a strâns calabalâcul cu trei-patru luni mai devreme decât prevedea contractul. În schimb, colegii de breaslă care prestează în Piaţa Primăriei nu au ajuns nici la jumătate de investiţie realizată, la jumătate de termen scurs. Procentul la care se situează intervenţiile de împrospătare a aspectului „zonei zero” a oraşului este de 35-40%, după estimarea lui Liviu Ţâroiu, care, săptămâna trecută, îl aştepta din nou pe patron la tratative, pentru reaşezarea graficelor de lucru. Şeful Executivului a lăsat să se înţeleagă că nu acceptă nicio depăşire peste data de 30 iunie 2019, deşi nu vedem cum îndeplineşte mai bine de 60% din contract, după instalarea primăverii, judecând prin comparaţie cum s-a mişcat în această toamnă nesperat de lungă.
Oricât s-ar supăra primarul şi lumea pe executant, acesta este în termenul contractului încheiat pe un an şi un pic. Dar, de vreme ce primarul reuşise să le smulgă angajamentul celor doi oameni de afaceri că, de sărbătorile 2018, ne fac cadou un centru numai bun de împodobit, înseamnă că investiţia chiar se putea face în şase-şapte luni. Culmea este că elanul şantierului s-a diluat după ce primarul a făcut rost, scuturând temeinic vistieria publică, de întreg preţul contractului, de 64 de miliarde de lei vechi, care nu era asigurat decât pe jumătate, când s-a constituit bugetul local. Când a sesizat împotmolirea lucrării, Liviu Ţâroiu a ieşit public cu al doilea termen, năruit între timp şi acesta: până la Crăciun, nădăjduia să aibă gata măcar zona din jurul Primăriei, până la Muzeu, dacă nu s-a putut întreg tronsonul, de la Policlinică, până la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”.