Proiectul Primăriei Câmpulung vizând modernizarea sistemului de iluminat public nu-i include şi pe proprietarii de case construite mai aproape de zilele noastre, dacă zonele în care s-au stabilit n-au infrastructura necesară. Altfel spus, pe străzile nou conturate în peisajul urban, ca urmare a ridicării de construcţii, nu va fi extins iluminatul public prin programul municipalităţii înaintat autorităţii care gestionează investiţiile cu fonduri europene. De regulă, cine şi-a tras apă şi canalizare pe coclaurile în care s-a retras cu reşedinţa a investit şi în stâlpi de curent, dar, cum nu se ştie niciodată, s-a pus în discuţia Consiliului şi acest aspect: dacă noul proiect al Primăriei conţine şi plantare de stâlpi şi se pare că nu, investiţia limitându-se la înlocuirea corpurilor de iluminat.
Sub presiunea termenului limită, care expira joi, 18 octombrie 2018, Liviu Ţâroiu a convocat, miercuri, Consiliul Local, pentru a aproba câteva formalităţi legate de lucrarea pe care o doreşte susţinută din banii Uniunii Europene. Mai cu seamă că nu sunt deloc puţini: 5,8 milioane de lei, pe care autorităţile noastre îi pot recupera în cea mai mare parte, fiind decontate din finanţarea externă inclusiv proiectarea şi consultanţa. Un ajutor nesperat, prin intermediul căruia Ţâroiu vrea să schimbe complet sistemul de iluminat implementat în timpul lui Andrei, care, susţine PSD-istul, n-a avut niciun efect pe partea de reducere a consumului şi, pe cale de consecinţă, a valorii facturilor.
Primăria a cerut CEZ-ului acordul de a lucra pe stâlpii săi
Toate cele trei hotărâri aprobate de aleşii municipali, miercuri după amiază, au legătură cu planurile Executivului de a plăti mai puţin la curent, prin reducerea cu 57% a consumului. Un deziderat irealist, consideră opoziţia lui Liviu Ţâroiu, deşi studiul de fezabilitate, comandat şi plătit de Primărie, îl prezintă ca principal efect al înlocuirii corpurilor de iluminat public din prezent cu lămpi care utilizează tehnologie de tip LED sau similară acesteia. Cum şefii Primăriei nu puteau demara lucrarea fără acordul companiei private de a folosi infrastructura sistemului de distribuţie a energiei electrice, prima propunere înaintată consilierilor a fost să încuviinţeze încheierea unui contract în acest sens. Altfel spus, Primăria a cerut societăţii de electricitate dreptul de folosinţă a stâlpilor, care urma să-i fie recunoscut printr-un contract parafat între cei doi parteneri.
„Între CEZ şi noi sunt nişte corespondenţe de mult timp, susţine primarul Ţâroiu. Acum, dat fiind faptul că am ajuns la punctul de depunere a proiectului la finanţare, ni s-a cerut acordul dat de CEZ de utilizare de către Primărie a infrastructurii stâlpilor.” Primăria nu plăteşte chirie pentru stâlpii CEZ-ului, după cum nici CEZ nu plăteşte chirie pentru domeniul public ocupat de instalaţiile sale. După ce instituţia publică obţine de la companie permisiunea de a lucra pe stâlpii de electricitate, intenţiile sunt de depunere a unui proiect care urmăreşte, în esenţă, schimbarea lămpilor şi a suportului lămpii. Investiţia va fi derulată de către administraţia publică locală, fără nicio implicare a firmei de curent electric, Primăria fiind cea care va scoate lucrarea la licitaţie, pentru desemnarea executantului modernizării.
Întrucât am relatat despre investiţia care are şanse să prindă o finanţare nerambursabilă, precizăm că valoarea acesteia se cifrează la 5.802.830 lei, din care construcţiile şi montajul au fost estimate la 5.297.460 lei. Câmpulungului i se cere o contribuţie proprie de 71.400 lei, inclusiv TVA, pentru achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, cât şi un procent de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, în cuantum de 114.597 lei, reprezentând cofinanţarea municipiului. Aşadar, o participare de nici 200.000 de lei, în condiţiile în care valoarea totală, cu proiectare cu tot, depăşeşte după estimările autorului D.A.L.I., 5,8 milioane de lei.
Pe lângă înlocuirea tuturor corpurilor din prezent, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie propune suplimentarea lor de la 3.211 bucăţi la 3.871 bucăţi, precum şi implementarea unui sistem inteligent de management al iluminatului public al Câmpulungului.
Veştile nu sunt prea bune pentru orăşenii care au vrut să trăiască departe de vecini gălăgioşi
Cu toată bombăneala opoziţiei la adresa subalternilor lui Liviu Ţâroiu, care nu-şi fac treaba, de vreme ce se ajunge la tensiunea votului dat cu o zi înainte de data limită la care erau acceptate documentele municipiului la forul care administrează proiectele cu fonduri UE, liberalii au recunoscut necesitatea modernizării propuse de Executiv. Dar au avut şi nelămuriri inspirate, zice preşedintele PNL Câmpulung, din realitatea locală. Acolo unde există stâlpi de curent – şi există peste tot, întrucât CEZ are distribuţie de energie pe toate străzile -, nu sunt probleme pentru Primărie, care a aplicat două sisteme: pe arterele principale există iluminat public pe fiecare stâlp, iar pe cele secundare, o lampă la doi stâlpi. „Extinderea o facem pe străzi pe care nu avem lămpi.”, a explicat primarul.
Ce se întâmplă în zonele în care stâlpii lipsesc? „Sunt străzi apărute în Câmpulung ulterior realizării reţelei de iluminat – şi, acum, toată reţeaua se face cu îngroparea cablurilor -, unde va trebui să ducem reţea de iluminat public, întrucât oamenii şi-au făcut case.”, astfel a pus problema liberalul Bogdan David, pentru care şeful Executivului a avut un răspuns descurajant. Aceste zone nu fac obiectul proiectului despre care se discuta. Cu toate că liberalilor li se părea normal să fie ajutaţi şi aceşti cetăţeni. „CEZ-ul – şi trebuie să înţeleagă toată lumea – nu mai are nicio treabă cu iluminatul public. Iluminatul public este al municipiului. Extinderea reţelei o facem prin aprobarea Consiliului Local. Noi, acum, aprobăm doar încheierea unui contract de folosinţă a stâlpilor.”, a precizat Liviu Ţâroiu.
Omul plăteşte stâlpul, după care îl predă CEZ-ului
Noi ne-am interesat la un specialist care activează în domeniu ce este de făcut în situaţia lipsei cu desăvârşire a iluminatului stradal, iar rezolvarea, se pare, este în mâinile celui sau celor care au construit în zone lipsite de utilităţi, printre care şi cea care face obiectul acestui material. În primul rând, CEZ nu face niciun fel de investiţie, adică nu plantează un stâlp pe banii lui. Prin urmare, cine doreşte condiţii şi le creează singur. Câmpulungenii care şi-au dorit un trai în tihnă, departe de tumultul cartierelor, au scos bani din buzunar pentru stâlpi, lămpi şi ce-a mai fost nevoie. Regula companiei este ca, înainte de a-i furniza abonatului energie electrică, să i se predea stâlpii montaţi pe cheltuiala lui. Altfel spus, omul plăteşte stâlpii şi-i predă companiei, conform politicii societăţii la nivel naţional. În concluzie, dacă tot au investit în canalizare şi apă, întreprinzătorilor nu le rămâne decât să suporte şi această daravelă, dacă vor să aibă strada iluminată. Potrivit specialistului la cunoştinţele căruia am apelat, în Câmpulung, tot ce este reţea este aeriană, iar şi tot ce se trage se trage din aerian, neexistând posibilitatea de branşare subterană.
Pe de altă parte, fiind un serviciu de interes public, pe domeniul public, se poate implica şi Primăria, montând stâlpi numai pentru iluminatul public, măcar acolo unde locuinţele sunt grupate, nu pe fiecare muscel, unde a avut chef fiecare să-şi înalţe casa.