27.7 C
Campulung Muscel
17/06/2024

Aleşii se contrazic pe tema aspectului Râului Târgului. Cum arată mai bine: cu vegetaţie sau fără vegetaţie?

Dacă unii dintre aleşii municipali găsesc o problemă în năpădirea malurilor Râului Târgului de bălării, unele cu aspect de arbori în regulă, în schimb, studiul de prefezabilitate al arhitectei Tana Lascu vorbeşte despre „poluare vizuală” şi „peisaje degradate”, ca urmare a acţiunii ori inacţiunii omului. Şi nu este singura formă de poluare identificată în lucrarea acesteia, aprobată de Consiliul Local, adăugând la minusurile zonei pentru care s-a întocmit prima documentaţie din istoria Primăriei Câmpulung conductele care deversează direct în râu, în vecinătatea podului Istrate Rizeanu (podul de la Chimic), zonele care necesită igienizare, cu precădere tot la podul carosabil Istrate Rizeanu, dar nu este singurul loc de pe malurile gârlei unde se adună mizerie, şi poluarea cauzată de Staţia de Epurare, exploatarea şi transportul de ciment pe calea ferată. La întrunirea aleşilor din 31 iulie 2018, Liviu Ţâroiu a vorbit despre viitoarele intenţii de întreţinere a zonei care a început deja să coste bani, şi prin lucrările întreprinse anul trecut şi anul acesta, şi prin documentaţia de prefezabilitate, din care vor decurge proiectele ulterioare. Dar ca să întreţină o suprafaţă considerabilă, desfăşurată de la Podul Braşovului, până la Podul Decovilului, lângă Castrul Roman Jidova, are nevoie fie să contracteze o firmă, fie să înfiinţeze una a Consiliului Local, variantă care sigur va fi eliminată în favoarea celei dintâi, fiind la mijloc angajări, salarii, dotări şi restul cheltuielilor prilejuite de funcţionarea SRL-ului.

Nu se defrişează bălăriile din cartiere şi edilii visează firmă de cosit pe maluri

La dezbaterea Consiliului Local de luna trecută s-au încrucişat câteva idei social-democrate şi liberale despre cum arată mai bine râul: cu vegetaţie sau fără vegetaţie. O opinie exprimată din tabăra primarului a abundat în felicitări pentru defrişarea la sânge a malurilor, pe care griul bolovanilor a înlocuit verdele naturii sălbatice. Dar ca să se menţină fără bălării crescute excesiv, „trebuie să înfiinţăm o firmă sau să găsim o societate care să se ocupe de aşa ceva.”, susţine primarul. Îi contrazice pe acesta şi pe colegul de partid care a aplaudat demersul de scormonire a malurilor medicul Silviu Mănescu, aflat de partea ecologiştilor din târg: „Vegetaţia în sine nu este urâtă. Mi-amintesc când s-a făcut această igienizare, care era necesară pe albia râului, foarte mulţi oameni, şi tineri, şi mai în vârstă, au suferit, pentru că era hidoasă gârla noastră. Era un bolovăniş fără nicio noimă, aşa, apa şi-a creat meandrele ei. Dacă amenajăm, dacă facem un parc, atunci trebuie să întreţinem.”

„Arbuştii cresc dacă-i lăsăm aşa şi revenim la soluţia pe care am aplicat-o acum un an şi anul acesta. Bine este să nu lăsăm să crească şi să întreţinem în continuare. O să mă gândesc şi o să vă propun soluţii.”, a ieşit Liviu Ţâroiu din subiectul pe care alt liberal l-a mutat în zona cartierelor, unde, de-abia la mai bine de trei săptămâni de aceste discuţii în plenul Consiliului, s-au auzit drujbele ADP-iştilor în centrul Vişoiului. „Nu se coseşte prin cartiere şi se coseşte Râul Târgului.”, a remarcat ironic Ionel State, care i-a imputat primarului, în absenţa viceprimarului, aflat în concediu la acel moment, că echipele de cosaşi ADP-iste n-au trecut nici măcar o singură dată. „Râul Târgului este Râul Târgului.”, încearcă să ne convingă primarul de importanţa gârlei în faţa cartierelor. Dacă suntem privilegiaţi că ne străbate târgul un râu, de ce nu s-au îngrijit de el atâta amar de vreme?! 

State a pledat cauza cartierelor, unde locuiesc plătitori de taxe şi impozite. „Locuitorii mai trebuie să aibă şi ei grijă în faţa porţii şi în faţa blocului.”, a intervenit Sergiu Cicu şi pe bună dreptate, căci orăşenii de la bloc au grijă să facă mizerie, nu curăţenie. În apărarea „blocatarilor”, care n-ar trebui să transpire cosind iarba ori măturând spaţiul din dreptul scărilor, pe care tot ei îl murdăresc, a sărit acelaşi liberal, cum că zona cu pricina este domeniu public şi cetăţenii nu întreţin în faţa blocului. „Ştie foarte bine domnul primar că, în alţi ani, s-a făcut. Ştie ce are de făcut.”, i-a sugerat State reluarea operaţiunilor de salubritate sub nasul rumegătorilor de seminţe şi băutorilor de bere tolăniţi pe trepte, contemplând brigada de măturători şi cosaşi ai Primăriei. 

„Am făcut şi ştiu eu cum am făcut.”, a replicat sec Ţâroiu, care a justificat ineficienţa acţiunilor prin faptul că 2017 şi 2018 au fost ani ploioşi şi vegetaţia i-a creat probleme. „Ne-a luat prin surprindere, la fel ca iarna.”, l-a luat peste picior Cristi Creţu. „Să facem şi anul acesta la fel, căci prin Vişoi nu s-a trecut deloc în acest an. (…) Dacă se trecea o dată şi, din cauza ploilor, creştea din nou, era cum era, dar nu s-a trecut deloc.”, a pledat cauza vişoienilor Ionel State, care, fiind de-al locului, cunoaşte lipsa de interes a serviciului public pentru cel mai înţesat cartier al Câmpulungului, unde, trebuie să recunoaştem, e şi lumea de vină. Pentru că sunt o grămadă care stau acasă, neavând serviciu, deşi sunt în putere de muncă, şi nu mişcă un deget pentru o treabă gospodărească. Primarul a dezminţit reproşul lui State, cum că nu s-ar fi tăiat nicio frunză din cartiere, susţinând că, „pe alocuri”, s-a intervenit. „Poate doar pe unde sunt interese.”, a încheiat State subiectul. 

„Regularizarea s-a realizat pe zona municipiului Câmpulung în anul 1979”

Revenind la ideea precizată la începutul articolului, de la care am pornit această relatare, „poluarea vizuală” şi mai mult de atât, existând riscul de inundare, studiul arhitectei din Bucureşti explică seriozitatea degradărilor suferite în lipsa unor intervenţii capitale în decursul deceniilor scurse de la regularizarea sa, realizată cu 39 de ani în urmă! „În pofida fondului arhitectural, configurării urbane şi a peisajului deosebit de valoroase, se constată dezvoltarea extensivă a construcţiilor cu ocupări abuzive, până în limita albiei majore a râului, în defavoarea spaţiului verde, fără planificare spaţială sau cu aport la creşterea calităţii mediului, generatoare de probleme de trafic, poluare, etc., contribuind la deprecierea peisajului natural şi construit. 

Se constată o degradare a zonei albiei râului, precum şi lipsa calităţii şi coerenţei spaţiilor comune şi publice. Construcţiile noi sunt realizate cu materiale, forme şi gabarite inadecvate, diminuând grav calităţile estetice ale peisajului riveran. În momentul de faţă, oraşul nu se deschide spre râu, de-a lungul malurilor situându-se doar partea din spate a loturilor locuinţelor existente.

Râul Târgului a fost amenajat hidroenergetic pe toată zona amonte şi pe o parte din zona aval de Câmpulung, urmând ca zona orăşenească să fie inclusă într-un program de amenajare complexă, care să ţină seama de interesele edilitar-gospodăreşti ale acestui municipiu. Regularizarea s-a realizat pe zona municipiului Câmpulung în anul 1979, prin praguri din beton şi din zidărie de piatră, radiere de disipare a energiei hidraulice a apei şi peree din beton prevăzute cu grinzi de susţinere. De atunci, nu s-au mai realizat decât mici lucrări de întreţinere, în prezent, lucrările de regularizare fiind puternic degradate, iar pe unele locuri, chiar distruse complet.

Astfel, în prezent se constată importante depuneri de material solid în albia râului, care afectează capacitatea de scurgere şi pun în pericol stabilitatea şi siguranţa malurilor, a terasamentului căii ferate Câmpulung – Argeşel şi chiar a unor obiective social-economice sau a unor gospodării individuale. În interiorul UAT Câmpulung, pe cursul râului, zonele cu potenţial de producerea eroziunilor sunt cele generate de degradarea lucrărilor. Este necesară cel puţin remedierea parţială, mai ales în zona Gării. Pe valea Râului Târgului, precipitaţiile pot produce inundare pe malul drept, în zona dintre strada Drumul Morii şi digul lateral al acumulării CHEMP Schitu Goleşti. Imediat în aval de incinta Staţiei de Epurare se produc băltiri în sezonul ploios. Situaţia poate fi îmbunătăţită prin realizarea unui sistem de drenaj, care să conducă apele pluviale în aval de structurile CHEMP. Este, probabil, necesară o staţie de pompare. 

În această perioadă, s-au realizat, în amonte de zona care străbate municipiul, proiectele de valorificare a potenţialului hidroenergetic al râului, precum Barajul Râuşor şi centralele hidroelectrice Lereşti, Voineşti şi s-au încheiat cu amenajarea Schitu Goleşti, situată în zona situată în aval de Câmpulung. Acumularea Râuşor din amonte de Câmpulung reprezintă un important rezervor de apă pentru atenuarea viiturilor, regularizarea debitelor şi pentru alimentarea consumatorilor din aval şi care a permis alimentarea cu apă potabilă a municipiului Câmpulung în regim gravitaţional.

Având în vedere faptul că realizarea de noi amenajări hidroenergetice pe raza municipiului Câmpulung a fost sistată şi nu sunt perspective de a fi reluată, se consideră necesar să se analizeze realizarea unor lucrări de regularizare a sectorului cuprins între podul DN 73 şi limita amonte a acumulării Apa Sărată pentru MHC Schitu Goleşti.”

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!