La 16 ani distanţă de momentul adoptării, în timpul primarului George Bălan, a unor norme de „gospodărire comunală”, însemnând, în esenţă, reguli de bună convieţuire a câmpulungenilor, referitoare la curăţenie, linişte, trafic, estetică a imobilelor de orice natură ş.a.m.d., Executivul lui Liviu Ţâroiu le-a actualizat, împreună cu sancţiunile aferente. O decizie bună în aparenţă, în privinţa căreia ne îndoim puternic că va fi aplicată cu simţ de răspundere, pentru disciplinarea unei populaţii lăsate să facă ce vrea, fără să ştie de teama vreunei autorităţi, Poliţie sau Primărie. Ansamblul de cerinţe locale, denumite „Norme de îmbunătăţire a activităţilor edilitar-gospodăreşti, păstrarea liniştii, comerţ, transport şi protecţia mediului, precum şi constatarea faptelor ce constituie contravenţii”, a fost adoptat în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local Câmpulung din 28 februarie 2018. Teoretic, după legea locală care reglementează „mărunţişurile” pe care legea naţională le lasă în seama autorităţilor din teritoriu, ar trebui să sclipească de curăţenie trotuarele şi spaţiile din dreptul caselor, blocurilor şi magazinelor, care, în prezent, în funcţie de anotimp şi manifestări ale îngălării câmpulungeanului, sunt pline de resturi, frunze ori zăpadă. De asemenea, sunt sancţionate bairamurile stradale şi din apartamente şi orice zgomot care tulbură odihna cetăţenilor de la zece seara la opt dimineaţa, fără derogare pentru vreun eveniment fericit doar pentru unii: nuntă, botez şi alte aniversări derulate în aglomeraţia de blocuri din cartiere. Chiar şi uscatul rufelor la vedere, în afara balcoanelor sau pe culmile montate sub apartamentele de la parter, este sancţionat, chit că au fost aleşi care „au făcut gură”, ca să trăim pe mai departe ca la ţară, cu budigăii fluturând în văzul lumii.
Poliţia Locală are norme noi în baza cărora să dea amenzi
Deşi aveau ca model ceea ce au reuşit să lucreze angajaţii Primăriei, pe când primar era George Bălan, semn că, în timpul altora, erau capabili să creeze cu capul lor, subalternii lui Liviu Ţâroiu o ţin într-un furt intelectual, pe motiv că „nu suntem noi mai deştepţi decât alţii”, ca să-l cităm pe secretarul lovit de un exces de sinceritate. Dacă regulamentul de taxare a parcărilor a fost munca salariaţilor Primăriei Oradea, însuşită fără jenă de ai noştri, căci pe Liviu Ţâroiu nu-l deranjează că plăteşte cu salarii dublate lenea şi hoţia, normele de convieţuire civică reprezintă un plagiat al efortului angajaţilor Primăriei Ploieşti. I-a dat de gol pe subordonaţii unui primar excesiv de tolerant, că au asudat copiind şi la acest punct, consilierul liberal Silviu Mănescu, în opinia căruia puteau măcar să se străduiască să le adapteze mai mult la realitatea câmpulungeană. Alesul de la PNL a recunoscut că recomandările sale privitoare la îngrijirea clădirilor monumente istorice şi a clădirilor de arhitectură şi patrimoniu au făcut obiectul unui capitol separat, dar n-au fost suficient de bine punctate măsurile pecuniare şi nu numai, întrucât scopul normelor constă în îndreptarea unor atitudini greşite, nu neapărat în golirea buzunarelor contravenienţilor.
„Aspectul clădirilor este foarte important, mai ales că avem aceste clădiri monumente istorice, pe care trebuie să le îngrijim în mod deosebit. Nu multe oraşe au ce avem noi. Şi este păcat că, în momentul de faţă, aspectul exterior lasă de dorit. Din acest punct de vedere, Primăria şi noi, Consiliul Local, ar trebui să avem o acţiune pentru a reface, prin orice mijloace, aceste clădiri. Inclusiv în acest regulament aş considera că trebuie să introducem anumite articole care să oblige proprietarii, indiferent că sunt instituţii sau cetăţeni particulari, să refacă clădirile istorice.”, a solicitat Mănescu, pe care Ţâroiu l-a contrazis cum că normele „se referă la cu totul altceva”. Deşi a renova o clădire ţine tot de gospodărire, noţiunea pe care sunt clădite normele ce permit Primăriei să-şi rotunjească veniturile prin amenzile aplicate. Însă primarul şi ai lui susţin că legea naţională, nu cea locală, stabileşte sancţiunile aplicabile în materia monumentelor istorice. Deşi, după cum vedem cu toţii, le-o fi stabilind, dar de aplicat nu le aplică nimeni. Potrivit juristei şefe Emiliea Ilie, pentru faţade se va face un regulament separat. Aşadar, intenţii sunt din partea Primăriei de a se „îmbăia” în hârtii fără aşteptatele urmări pe teren.
Altă critică a medicului Mănescu a privit lipsa de stăruinţă asupra unor situaţii particulare, în care siguranţa, chiar viaţa cetăţeanului pot fi puse în pericol de ţurţuri neîndepărtaţi de pe acoperişuri şi terase, de tencuială şubrezită, de canale lipsite de capace ori de gropi în care şoferii îşi nenorocesc maşinile. Altfel spus, plăteşte şi cetăţeanul când greşeşte, dar să plătească şi Primăria, ADP, Edilul sau alte instituţii responsabile, când sunt afectate integritatea bunurilor şi chiar a câmpulungeanului. Din păcate, exemplele prezentate de alesul liberal au cam fost ocolite, autorii normelor concentrându-se pe categoriile de fapte contravenţionale mărunte, pe care legiuitorul le lasă în seama primarilor: deszăpezirea în faţa casei, molozul scos în afara curţii, lipsa tomberonului, întinderile de chiştoace de ţigări, pe care poliţiştii locali se fac că nu le văd. Aşadar, lucruri mici, dar cu efect mare, în caz că încetează a se mai produce, pe care le pot constata agenţii Poliţiei Locale şi personalul tehnic al Primăriei.
Până la 1.000 de lei amendă dacă vă mai scoateţi rufele în afara apartamentelor
Subiectul care s-a lăsat cu cea mai aprinsă ciorovăială din multitudinea de comportamente rudimentare propuse pentru amendare l-a constituit practica primitivă de aninare a indispensabililor la uscat, la şosea, în văzul lumii. Moment în care au sărit apărătorii celor mulţi şi simpli, care de gradul de civilizaţie al Câmpulungului nu mai pot! Ori de estetica aşezării urbane înviorate de şirurile de chiloţi fluturând zglobii în briza montană! Articolul 14 al ansamblului de norme, pe care unii dintre aleşi le vor transpuse într-un regulament, ca să complice mai tare stufărişul de hârţoage, în loc să-i trimită urgent pe teren pe comunitari, să-şi facă datoria, prevede, la litera k), că: „Să nu expună rufe la uscat în afara balcoanelor, iar consolele existente vor fi desfiinţate.” În cazul încălcării acestei cerinţe care constituie contravenţie, amenda este de la 500 de lei la 1.000 de lei, pentru persoanele fizice, şi de la 1.000 de lei la 2.000 de lei, pentru persoanele juridice.
Mai mulţi consilieri locali au protestat împotriva acestei prevederi, care, într-un final, nu a fost eliminată din conţinutul normelor, pe motiv că unele blocuri n-au uscătorii din construcţie, iar acolo unde există fie sunt nişte chichineţe, fie s-au găsit vecini care s-au făcut stăpânii lor, transformându-le în cămări ori debarale. La care consilierul Ivan a sugerat, prin intervenţia sa, o posibilă idee de afacere în Câmpulung: uscătorii particulare sau aprovizionarea magazinelor de electrocasnice cu maşini de uscat. Auzindu-i pe consilieri cum încurajează o practică suburbană, la care era de dorit ca cetăţeanul să renunţe el, din educaţie, nu prin constrângere, Liviu Ţâroiu a ripostat cum că o parte dintre faptele inserate în „manualul” Poliţiei Locale sunt inspirate din reclamaţiile oamenilor care îi calcă biroul la audienţe. Dintre aceştia, o grămadă i se plâng că de la vecinii de deasupra li se scurge apa rufelor nestoarse, puse la uscat în afara balcoanelor.
Însă n-a fost chip să-i domolească pe cei înfierbântaţi de necaz că unii şi-au făcut balcoane de 40 de metri pătraţi, iar subalternii săi s-au găsit să-i ameninţe cu amenzi pe nişte amărâţi care şi-au încropit o culme de rufe în afara blocului. Deşi sunt câmpulungeni care se descurcă şi fără balcoane, cum sunt cei din „17”, care îşi întind catrafusele în spate, unde au vedere spre Creţişoara. Deci, nu incomodează pe nimeni vizual.
Slavă Domnului că, între cei 19 care aprobă legile locale, s-a găsit o persoană, una singură, care să puncteze necesitatea inserării acestei obligaţii, cu sancţiunea aferentă, în speranţa că, într-un viitor, sperăm, apropiat, copiii celor învăţaţi cu bulendrele în afara locuinţelor să se deschidă la minte şi să renunţe la obiceiul nefiresc într-o societate cu pretenţii de deşteptare. „Este adevărat că nu au unde, dar, în alte ţări mai civilizate, rufele nu se usucă afară pe nicăieri.”, am auzit şi o opinie de bun simţ aparţinându-i medicului Anca Dumitrescu, pe care a aprobat-o şi Liviu Ţâroiu: „Duceţi-vă în Cehia, în Germania fostă Democrată, unde blocurile sunt la fel ca la noi şi n-o să vedeţi rufe afară niciodată!”
Ne oprim, deocamdată, în acest punct relatarea pe tema normelor proaspăt votate, care elimină scuzele de inacţiune pentru cel mai încremenit serviciu al Primăriei şi Consiliului Local, Poliţia Locală. Normele conţin o bogăţie de contravenţii, petrecute la orice oră din zi şi din noapte, încât recuperarea celor 24 de miliarde de lei vechi, prăpădite cu funcţionarea acestui departament, pare floare la ureche. Cu 240 de amenzi, a câte 1.000 de lei fiecare, costurile sunt acoperite.