Aşa cum v-am mai relatat în ediţiile anterioare, din cauza mistreţilor, mai mulţi fermieri au riscul să nu primească subvenţii de la APIA. Numeroase comune din Muscel se află în această situaţie. Primarul comunei Lereşti a făcut o adresă la Ministerul Mediului, iar răspunsul primit nu a fost decât o batjocură şi o dovadă de lipsă de interes din partea autorităţilor competente, care nu fac decât să paseze problema de la unii la alţii, în timp ce sălbăticiunile fac ravagii în continuare.
După nenumăratele episoade în care primarii din Muscel au cerut ajutorul în privinţa sălbăticiunilor care au stricat zeci de hectare de teren arabil, au omorât mai multe animale din gospodăriile oamenilor şi au băgat spaima şi grija în localnici, pe teritoriul judeţului Argeş nu s-a mişcat nimic. Dacă nu vine ursul, vine lupul… dacă nici aceştia, clar, sunt mistreţi prezenţi. Şi cu ce au greşit mulţi localnici ca să rămână permanent păgubiţi? Primarul comunei Lereşti, Marian Toader, a dezbătut problema şi la nivel de minister, însă rezultatele au fost amăgitoare şi penibile. Faptul că edilul comunei a cerut de atâtea ori să fie ajutat şi fermierii să fie despăgubiţi pentru pagubele făcute de mistreţi nu a contat deloc în faţa autorităţilor competente.
În Lereşti, mai bine de 50% din izlazul comunal a fost distrus de aceste sălbăticiuni, care au coborât din pădure din cauza lipsei de hrană. Când Marian Toader a cerut ajutorul, vina a fost aruncată tot pe edil, sub aspectul problemei: „Nu aveţi sperietori omologate şi garduri electrice”. Halal răspuns dat de autorităţile competente. Şi primarul ce să facă? Şcoală postliceală de paiaţe? Pe lângă acest răspuns jenant pe care l-a primit primarul Toader, i s-a mai spus că, la primăvară, o să vină să evalueze pagubele, iar membrii comisiei de constatare au menţionat că nu sunt de vină mistreţii, pentru că nu au fost îndeplinite obligaţiile privind ţinerea animalelor la distanţă. Bun. Aceasta este o scurtă poveste despre ce a fost până acum… cireaşa de pe tort am păstrat-o la final.
„Ne chinuim să recuperăm pagubele. Ne-au spus că nu ştiu formula de calcul la pagubele produse. Am primit nişte răspunsuri de ne bagă în ceaţă.”, aşa începe povestea primarului de la Lereşti. Primarul a încercat să îşi spună problemele printr-o adresă la Ministerul Mediului, acolo unde a fost trimis, în care a solicitat transmiterea clară a metodologiei de calcul a valorii despăgubirilor cauzate de mistreţi. Răspunsul primit de la Ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, a fost uluitor:
„Vă comunicăm faptul că legislaţia în domeniul cinegetic nu ne aparţine, ci aparţine Ministerului Apelor şi Pădurilor. Din acest motiv, adresa a fost trimisă autorităţii publice centrale. În ceea ce priveşte menţionarea mijloacelor de îndepărtat exemplarele din speciile de interes cinegetic, vă comunicăm că printre măsurile active permise de legislaţia în vigoare de îndepărtare a acestor exemplare se numără organizarea de goane oarbe şi folosirea semnalelor acustice şi luminoase. De asemenea, vă informăm că pentru prevenirea pagubelor produse pot fi utilizate şi măsuri pasive precum garduri electrice sau de blocaj, securizarea spaţiilor de acces sau utilizarea unor repelenţi olfactivi”.
Toţi pasează problema unii de la alţii şi, între timp, primarii şi ceilalţi localnici aşteaptă un răspuns. Până atunci, să tot vină urşii, să tot strice mistreţii izlazurile, căci sunt ca la ei acasă.
Vă reamintim că actele care reglementează activitatea de administrare şi exploatare a fondurilor de vânătoare prevăd faptul că proprietarii de culturi ar trebui despăgubiţi de către gestionarii fondurilor de vânătoare din localitatea respectivă, acolo unde sălbăticiunile distrug culturile. Până atunci, oamenii îşi bat capul cu aceste probleme, iar mistreţii… cu terenurile. Mai ales că sunt din ce în ce mai multe animale sălbatice, iar perioada în care comisiile specializate efectuează verificările la terenurile fermierilor a început. Dacă se constată că suprafaţa este degradată şi nu se poate cultiva nimic, atunci se respinge cererea persoanei.
Dacă nici la minister problemele nu sunt ascultate, atât oamenii, cât şi primarii pot spera în continuare la o soluţionare a problemei, însă, până atunci, ar trebui paznici la mistreţi, la urşi şi la vulpi şi lupi.