La începutul lui 2017, pe rolul Tribunalului Argeş, au fost constituite patru noi dosare, care îi au ca inculpaţi pe stăpânii de sclavi de la Berevoeşti, acuzaţi de trafic de persoane şi constituirea unui grup infracţional organizat. 26 de cetăţeni s-au constituit părţi civile, iar 4 sunt trecute ca părţi vătămate. Până în prezent, 12 stăpâni de slugi au fost condamnaţi, primind pedepse între 3 ani şi 13 ani, ultima sentinţă fiind pronunţată pe 25 ianuarie 2018.
21 de inculpaţi, din trei dosare, au fost prezenţi la Tribunalul Argeş, pe 7 şi 9 februarie, cauzele fiind amânate pentru 7 martie 2018, când au fost citaţi cei acuzaţi, părţile vătămate, civile, dar şi martorii. Ca martori, într-unul dintre procese, sunt aşteptaţi să depună mărturie şi doi poliţişti, acum pensionari. Este vorba despre Ion Mândroi, fost adjunct al comandantului Poliţiei Câmpulung, şi Ion Manolescu, de la Postul de Poliţie Godeni. Astfel, în cele trei speţe sunt judecaţi: Traian Păun, Costinel Bădală, Petruţa Minuca Păun, Florin Feraru, Ancuţa Mariana Feraru, Traian Păun, Vasilica Păun, Iosif Ursu, zis „Vică”, Florica Ursu, zică „Floarea”, Costinel Ionuţ Furdui, zis „Costel”, Marian Marinoiu, Lenuţa Mădălina Păun, Daniel Grancea, Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria Cerasela Brumaru, Crinu Alin Brumaru, Costel Feraru, Liliana Feraru, Vasile Mugurel Feraru şi Elena Murşavela. Aceştia sunt acuzaţi că au avut un comportament inuman cu câteva zeci de persoane, pe care le-au lovit, le-au ameninţat şi le-au obligat să presteze munci umilitoare: Gheorghe Daragiu, Costel Neagoe, Lucian Gojnea, Nicolae Ştefan, Marian Cotigă, Ion Mita, Constantin Rafailă, Ştefan Mărunţelu, Constantin Gerea, Viorel Nasta, Ioan Bădescu, Gheorghe Drăgan, Paul Avram, Ioan Mita, Constantin Cristian Cojocărelu, Ionel Ştefan Iordache, Marian Cotigă, Ion Popa, Mădălin Velcea, Ion Anghel, Costinel Mărunţelu, Ionuţ Dragoş Mărunţelu, Stelian Ungureanu, Mihai Tiberiu Onică, Toma Cătălin Milea, Gheorghe Marian Pripici.
Doi foşti poliţişti, chemaţi să depună mărturie în favoarea inculpaţilor
La termenul din 31 mai 2017, la dosarul nr. 16/109/2017, magistratul Tribunalului Argeş a consemnat că trei dintre inculpaţi, Traian Păun, Florin Feraru şi Ancuţa Mariana Feraru au solicitat aplicarea procedurii simplificate, recunoscându-şi vina, urmând ca, în cazul unei eventuale condamnări, să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
Judecarea simplificată au mai cerut-o şi Traian Păun (tatăl) şi Vasilica Păun, dar instanţa le-a respins cererile. Aşa cum relatam la început, la următoarea înfăţişare, din 7 martie 2018, au fost citaţi inculpaţii, părţile vătămate şi civile, dar şi o serie de martori, solicitaţi de cei acuzaţi, prin apărătorul ales. Printre aceştia din urmă se numără Viorel Barbu, Constantin Mărunţelu, Gheorghe Rotăreasa şi Ionuţ Robert Iordache. Tot în apărarea lor, inculpaţii au cerut să fie audiaţi şi Laura Mărunţelu, din Nămăeşti, Valea Mare Pravăţ, dar şi doi foşti poliţişti, Ion Mândroi (citat la Poliţia Câmpulung) şi Ion Manolescu (citat la Postul de Poliţie Godeni). La Tribunal mai este aşteptat un alt martor, cu identitate protejată, de a cărui prezenţă se va ocupa DIICOT, Serviciul Teritorial Piteşti.
Constantin Gerea a fost trei luni sclavul rudarilor de la Berevoeşti
Constantin Gerea a fost exploatat crunt în satul Gămăceşti de familia Ancuţa şi Florin Feraru. Acesta a fost ţinut prizonier din martie şi până în iunie 2016, reuşind să scape cu o lună înainte ca mascaţii şi jandarmii să descindă în „satul groazei” şi să-i reţină pe cei 38 de stăpâni de sclavi. Constantin Gerea a fost de acord să dezvăluie pentru „Jurnal de Argeş” chinurile la care a fost supus la Gămăceşti. Iată cum a ajuns Constantin Gerea să fie sclavul familiei Feraru la Berevoeşti. „Într-o zi, oprisem la o cişmea din Curtea de Argeş să iau nişte apă. Ei erau în trei maşini încărcate cu lemne. Am întrebat cu cât dau lemnele, iar ei m-au întrebat dacă vreau să cumpăr. Le-am spus că nu am bani. Aflând că stau prost cu banii, mi-au propus să merg cu ei să descarc lemnele la Roşiorii de Vede, spunându-mi că îmi vor da un milion pentru treaba asta. Am ajuns acolo, într-un loc mai izolat, la marginea oraşului, şi m-au pus să tai lemnele. Am stat acolo trei zile şi am dormit sub o prelată fără nimic pe jos. Dacă nu tăiam lemnele bine, îmi mai dădeau câte un pumn. Când am plecat de la Roşiori, Florin Feraru nu m-a lăsat acasă şi mi-a spus că o să îmi mai văd casa când o face fiul lui 18 ani. Iar fiul lui era mic. Am încercat să ies din maşină, dar au început să mă bată cu pumnii şi picioarele. Ei erau patru, şi eu eram unul singur. Şi m-au adus în satul ăla, la Gămăceşti. Iar acolo m-au pus, în primele nopţi, să mă culc pe ciment. Feraru cu nevastă-sa dormeau în două paturi, iar eu pe jos. Erau condiţii foarte grele. Cum mă trezeam dimineaţa, mă puneau să rânesc la cai. Trebuia să fac curăţenie în toată curtea. M-au pus să rânesc şi la socrul lui Feraru, la Traian Păun. Mie îmi era frică de cai, într-o seară un cal m-a muşcat de umăr, mi-a rupt pielea.”, le-a povestit Constantin Gerea.
Tot Constantin Gerea a mai dezvăluit pentru „Jurnal de Argeş” că „băiatul lui Traian Păun avea doi sclavi la el în curte, pe care îi muncea toată ziua şi îi bătea. Noaptea, ne punea să ne batem pe câmp între noi, sclavii, ca să se distreze ei, ne punea să facem box, să ne dăm cu pumnii în faţă şi în burtă”. „Am luat multe bâte în cap şi pe spate. Noaptea, mă lega de o căruţă cu lanţul şi mă lăsa acolo afară să dorm legat ca nu cumva să fug. A fost tare greu, un chin. De multe ori, mă trezeam dimineaţa rebegit de frig. Era frigul naibii noaptea, tremuram ca vai de mine. M-am îmbolnăvit de mai multe ori.”, a mai povestit bărbatul. Tot Constantin Gerea mai spune că „îmi dădea resturile de la ei, un colţ de pâine veche sau nişte linguri de zeamă”.
Constantin Gerea le-a mai povestit celor de la „Jurnal de Argeş” că a avut mai multe probleme medicale din cauza relelor tratamente la care a fost supus. „Am cheltuit peste 1.500 de euro prin spitale, aveam multe răni şi vânătăi după bătăile de la Gămăceşti. M-a ajutat băiatul meu care e în Spania cu banii, că altfel nu aveam de unde, după ce am scăpat din sclavie. Am cerut daune la proces, mie să îmi dea banii pe care i-am cheltuit prin spitale”.