Deschideţi şampaniile, câmpulungeni, căci s-a votat bugetul! Încă ne bucurăm – de fapt, se bucură cei care ne administrează taxele şi impozitele, întrucât noi n-avem motiv de bucurie asistând la consumarea banilor noştri – de un buget mulţumitor, graţie economiilor lăsate de Andrei lui Ţâroiu, care se apropie de veniturile proprii ţintite de Primărie în acest an. Aşadar, o primă informaţie importantă: excedentul, adică ce s-a strâns în anii trecuţi, este pe picior de egalitate cu ce şi-au propus subalternii lui Liviu Ţâroiu să colecteze în 2018. Concret, rezerva trecutului, folosită pentru studii, lucrări şi dotări, exclus salarii, este în valoare de 27,8 milioane de lei, în timp ce veniturile proprii, spre care aspiră suflarea economică, au fost estimate tot pe acolo, 27,78 milioane de lei. Un excedent dolofan, pe care primarul nostru fierbe să-l cheltuiască, întrucât, având aceşti bani, nu mai „pupă” alţii de la stat şi judeţ, generează o cheltuială de toată frumuseţea, în care aproape că se „dizolvă” cheltuiala salarială. Altminteri, una uriaşă, în lipsa acestor rezerve adunate în decursul anilor, despre care tot povestim. Povestim acum, cât mai putem, pentru că 2018 s-ar putea să fie anul faptelor, în sensul „topirii” acestui excedent pe care Ţâroiu vrea să-l treacă la capitolul amintire.
Nu vom insista acum asupra îngrijorării cauzate de banii intraţi cu nemiluita în salariile conţopiştilor Primăriei, care, rămasă, din 2019 încolo, fără economiile ce-i permit încă să întreprindă niscaiva investiţii, s-ar putea să nu mai aibă cu ce plăti nici iluminatul public. De nu vom ajunge cu cartierele în beznă, fiindcă lefurile suportate din buzunarele noastre sunt prioritare oricărei alte cheltuieli… vom trăi şi vom mai vorbi despre acest subiect, care va zdruncina puternic şi viitoarele administraţii. Şi să iasă primar, în 2020, un om realist, chibzuit, dornic să facă ceva pentru Câmpulung, nu numai pentru conturile votanţilor din Primărie, este clar că nu se va putea atinge de chenzinele paralizante ale funcţionării normale – nu mai vorbim despre dezvoltare – a municipiului. Repetatele decizii de majorări salariale ale lui Liviu Ţâroiu parcă au vrut să descurajeze intenţii de candidatură din partea adversarilor, care, ştiind că n-au cu ce să facă treabă, căci niciun politician ajuns primar nu va avea curaj să aducă remuneraţiile la un nivel rezonabil, raportat la încasările instituţiei, pentru ce să se mai complice?
Dincolo de amărăciunea cauzată de această pată neagră pe buget – un consum cu retribuţiile de aproape trei sferturi din veniturile proprii, care a constituit un precedent iresponsabil -, aprobarea bugetului a arătat a eveniment organizat mai cu râvnă. Nu cum a fost dezbaterea lui, când directorimea subordonată, practic, şi-a bătut joc de primar, tratându-l cu dosul. Datorită participării, în privinţa căreia Liviu Ţâroiu s-a asigurat că va fi una decentă, având în public, de data aceasta, şi delegaţii de la Spitalul Municipal şi Spitalul TBC, conduse de directorul medical Toma Berevoianu şi directoarea Ionela Costinela Dună, şi şefi de instituţii de cultură şi servicii ale Primăriei şi Consiliul Local, „locul acţiunii” a fost mutat în sala de festivităţi. Asta ar fi o primă noutate: evenimentul începutului de an, votul acordat pentru buget, transferat din sala de Consiliu în sala mare, gazdă a întrunirilor Legislativului şi cu prilejul altor acţiuni notabile, aşa cum a fost aprobarea celor două strategii de dezvoltare a municipiului. Păcat că oamenii, scârbiţi că nu văd nicio mişcare în oraş, nu dau doi bani pe astfel de evenimente, repetăm, importante, la care au ocazia să afle lucruri şi care le convin, şi care nu le convin, să le conteste pe cele care nu le convin şi să propună altele în locul planurilor proaste ale Executivului. Nu ne ajută la nimic şi nu vom ajunge departe numai stând şi strigând: „Hoţii, hoţii, hoţii!”, căci „hoţii” nu s-au pus singuri în fruntea târgului, fără a-i asculta, a reacţiona, a-i corecta şi a le arăta ce dorim de la ei. Or, lăsaţi de capul lor, nici nu-i putem condamna că fac ce vor.
La bugetul pe 2018, Liviu Ţâroiu a manifestat nesperat de multă maleabilitate, introducând la bugetare câteva idei apărute în timpul dezbaterii, pe care le-a tranşat cu camarazii de partid şi cu opoziţia la întâlnirile ţinute cu uşile închise. De pildă, a pus un mărunţiş de o jumătate de miliard la „Centenar”, a mai pus un miliard ca să cumpere locuinţe de pe piaţa liberă sau nişte module pentru „oamenii străzii”, semn că a plecat urechea la riposta PSD+PNL. Adică a lăsat-o mai moale cu noul bloc de locuinţe, la fel şi cu „boschetărimea” cazată în Piaţa Grui. Singura scăpare a fost Oncologia, dar şi aceasta s-a corectat la vot, Ţâroiu descurcându-se admirabil cu găsirea finanţării în timpul şedinţei.
A doua premieră la buget: pentru a da greutate solemnităţilor, a fost invitat un musafir de la judeţ, subprefectul Gabriel Stoian, aflat în capul mesei, în rând cu primarul, preşedintele de şedinţă, Constantin Ivan, şi viceprimarul. Seria noutăţilor a continuat cu întreruperea cutumei de a-l păstra la şedinţa extraordinară sau de îndată, ca preşedinte, pe cel care a condus ordinara anterioară. După acest principiu, dezbaterile ar fi trebuit prezidate de Sergiu Cicu, însă decanul de vârstă Sârbu a propus înlocuirea lui cu şeful Comisiei de Buget-Finanţe, care a condus şedinţa de buget şi anul trecut.
În sfârşit, o a patra notă pozitivă a întrunirii de la finalul săptămânii a fost atmosfera civilizată în care a decurs, per ansamblu, dezbaterea, deşi au existat câteva remarci deplasate, una avându-l ca autor pe Ghinea, preumblat de pomană pe la Ierusalim, de vreme ce s-a întors tot cu gânduri pizmaşe, în locul dragostei pentru semeni. Inclusiv pentru semenii liberali. Cum era prea frumos să fie totul fără cusur, ne-au dezamăgit câteva idei, prin care puterea şi-a justificat şi apărat bugetul şi, în special, risipa cu personalul. Din nou a fost bagatelizată cheltuiala de personal, pusă în balanţă cu celelalte cheltuieli, cum sunt cele din economiile trecutului, despre care însuşi primarul susţine repetat că n-au treabă cu salariile, căci nu poate plăti salarii din economii. Din nou nicio raportare a totalului rezervat lefurilor la încasările Primăriei, majoritatea PSD-istă evitând, din motive uşor de înţeles, să facă vreo referire la procentul cheltuielii salariale, care se cifrează la 61% din veniturile proprii. Calculul nostru a fost cât se poate de corect, însă opoziţia rămâne fidelă propriilor socoteli, cu 73,9%, procentul deţinut de plăţile de salarii şi indemnizaţii.
Şi o ultimă chestiune deranjantă peste care nu putem trece cu vederea. Muştruluiala la adresa populaţiei agasante, care sufocă biata şi chinuita administraţie publică locală cu nerăbdarea de a vedea schimbarea promisă în Câmpulung. Altfel spus, oameni buni, chiar nu sunteţi în stare să pricepeţi că studiile şi proiectele durează cu anii, până să ajungă municipiul un şantier?! Noi, ăştia din presă, la care se răţoiesc aleşii indispuşi, înţelegem foarte bine. Dar tare curioşi suntem să vedem cât de bine înţeleg şi digeră asemenea scuze neelectorale votanţii, peste numai doi ani.