Total dezamăgitor proiectul de buget pe care ni-l propune Liviu Ţâroiu în acest an! Din 37 de poziţii, câte numără lista de investiţii a Primăriei, lăsând la o parte ce au de gând instituţiile subordonate, faţă de 52, în 2017, completate cu o erată citită în plen de preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe, Constantin Ivan, care conţinea şi ea un mic adaos al enumerării iniţiale, noutăţile sunt în număr de patru! Aţi citit bine, patru sunt intenţiile de achiziţii care nu au figurat în bugetul anului trecut, fiind intrări noi, care, bănuim, nefiind un capăt de ţară, la final de an, vor fi raportate ca realizări. În rest, „grosul” s-a reportat, ca la Loto, din 2017, în 2018, anul trecut fiind un rateu de proporţii în privinţa procentului îndeplinirii obligaţiilor asumate în faţa câmpulungenilor. Ca să fim „relativ drepţi”, la recomandarea primarului nostru, care este corectitudinea în chip de om, facem precizarea că, în unele situaţii – în unele, nu în multe -, anul trecut, s-au lucrat documentaţiile unor lucrări, iar, în acest an, vor fi executate. Dar, în mare majoritate, aceleaşi propuneri de anul trecut le regăsim şi în prezent, atât cu etapa de proiectare, cât şi cu cea de execuţie.
Să începem cu noutăţile. Urgenţa numărul 1 a municipiului, despre care s-a dus vestea în târg de anul trecut: internet gratuit în parcuri în sistem WI-FI. O idee excelentă, pentru că cetăţeanul, stând cu nasul în telefonul mai deştept decât el, nu mai vede goliciunea şi sărăcia parcurilor în care, în 2018, nu se va întâmpla nimic în sensul ameliorării dezastrului provocat de „regenerarea urbană”. Aşadar, nu vă aşteptaţi la un lifting corector al primei operaţii de împrospătare a look-ului parcurilor. Cu o „mică” excepţie, pe care, la auzul căreia, noi, personal, am luat-o ca pe o ghiduşie a primarului, ştiind că-i place mai mult să glumească decât să vorbească serios: statuia din Piaţa Primăriei va fi amplasată pe lacul din Parcul „Kretzulescu”, ca să mascheze robinetul care tronează în mijlocul întinderii de apă. Transferul, se pare, nu este o glumă, deşi posibilitatea producerii lui a apărut într-un schimb de replici destins spre amuzant dintre Liviu Ţâroiu şi ziariştii invitaţi să-i admire achiziţia menită să măture străzile municipiului. Discutându-se mai multe variante de reamplasare a reprezentării mai mult contestată decât admirată, primarul a lansat, probabil, ca să testeze reacţia ascultătorilor, ideea de a duce sculptura pe lac. Bineînţeles, nu l-a crezut nimeni. Dar, se pare, se va întâmpla gestul istoric al mutării „Icarului” prăbuşit… în apă!
A doua noutate a bugetului pe 2018, la fel de „puternică” precum internetul în parcuri, o dau cele două centrale termice la bazinul de înot. Mai găsim, la capitolul „premiere”, o centrală termică la un bloc ANL şi un echipament anexă al staţiei de monitorizare a calităţii aerului şi am epuizat plusul lui 2018, comparativ cu 2017. Ce ni s-a prezentat pe site-ul Primăriei Câmpulung este, practic, bugetul pe 2017 „intrat la apă”. Aceleaşi DALI-uri, adică documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii, pentru Băile şi Parcul „Kretzulescu”, pentru reamenajarea Pieţei Grui, pentru reabilitarea spaţiilor pietonale din Piaţa Jurământului şi pentru sugestia liberală de teren de fotbal sintetic. Din nou, ni se propune studiul de fezabilitate pentru blocul de locuinţe sociale sau de necesitate – anul trecut, planurile erau pentru 100 de apartamente -, care nici acesta nu s-a făcut în 2017. După cum nu s-a făcut nici studiul de prefezabilitate pentru amenajarea complexă a Râului Târgului. Din păcate pentru sudiştii agitaţi chiar de primar ca să sufoce instituţia cu cereri, intenţiile Primăriei pentru 2018 par să se limiteze tot la un studiu de fezabilitate pentru extinderea reţelei de gaze. După cum lesne anticipaţi, 2018 pare a fi tot un an al hârtiilor, dar ca să fim corecţi, cum îşi doreşte preacinstitul nostru primar, vom relata şi despre poziţiile din lista de investiţii care figurează ca lucrări certe. Adică execuţie, nu DALI, nu SF, nu PT ori alt tip de „maculatură” de ordinul sutelor de milioane de lei vechi per bucată, în lipsa căreia stai şi fluieri.
Aşadar, sunt trecute cu titlu de fapte generatoare de şantiere pe coclaurile şi în vatra târgului: în primul rând, reabilitarea Pieţei Primăriei, care are un termen estimat de doi ani şi jumătate, dar probabil că un constructor grijuliu cu succesul partidului în 2020 îi va da bice să termine sub data prognozată, care depăşeşte momentul alegerilor; la fel de importantă, amenajarea tronsonului aflat în continuarea episodului I al „reabilitării urbane”, de la Bărăţie la „Dinicu Golescu”, fiind sărit bulevardul; tot ca lucrări certe, mai cu seamă că sunt finanţate de Ministerul Dezvoltării, prin PNDL, avem conducta de aducţiune a apei brute şi Linia Apei a Staţiei de Epurare; cele două poduri, cel din Tabaci şi cel de pe Şoseaua Naţională, ultimul plătit tot prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală; o intenţie lăudabilă: renovarea monumentului istoric care este fostul Liceu de Fete, ale cărui costuri vor fi suportate tot de minister; plus obişnuitele asfaltări şi canalizări şi, din păcate pentru secolul în care ne aflăm, două extinderi ale reţelei de apă. Ni s-au „servit” şi în programul anului trecut, ca intenţie de rezolvare a alimentării cu apă a două periferii câmpulungene, Valea Bărbuşii şi Grigore Alexandrescu, dar şi acestea au fost amânate, cu proiectare şi execuţie, tot în 2018.
Ne sunt propuse, tot cu proiectare şi execuţie – dar, dacă proiectarea nu este făcută, ne îndoim teribil că se va executa ceva în acest an, având experienţa anului trecut -, câteva străzi care urmează a fi canalizate. Două dintre ele sunt cât se poate de centrale: Constantin Brâncoveanu, paralelă cu Negru Vodă, şi Petre Ţuţea, în spatele Colegiului „Dinicu Golescu”, de la „Porumbiţă” până mai jos de Mănăstirea „Negru Vodă”. Restul sunt artere care străbat zone de case: Calea Pietroasă – în Vişoi, Calea Măgurii – în Grui, Maramureş – sub podul de la Industrial, Drăceşti – în Mărcuş şi, din nou, Valea Bărbuşii. Toate acestea sunt propuneri pentru canalizare, cu recomandarea ca locuitorii să nu-şi facă mari speranţe că dorinţa autorităţilor se va îndeplini în acest an. În afară de agenda de asfaltări a ADP-ului, Primăria are şi ea un calendar, ce-i drept, mai subţirel, de reparaţii stradale, toate uliţe de ţară, amplasate prin sălbăticiile Câmpulungului. Continuă şi asfaltarea Gruiului, şi canalizarea tot în Grui şi sub podul de la Jandarmi, cu banii de la minister şi… mai mult nu prea avem ce povesti.
Bulevardul, despre care spuneam că a fost în plan în 2017 cu studiile refăcute, va face parte dintr-un proiect şi vechi, şi nou, desprins din răposatul „Kretzulescu”, aflat în 2018 tot la intenţia de documentaţie: reabilitarea principalelor artere ale Câmpulungului, Negru Vodă şi Republicii, de la Policlinică, până la fosta sticlărie. Restul planurilor bănuim că nu interesează: că-şi cumpără Primăria copiatoare şi licenţe software, că-şi repară instalaţia de stins incendii, că-şi expertizează şi-şi mai repară din locuinţe ori că le face cadastru. Acestea ţin de „bucătăria” internă, în niciun caz nu dau contribuabilul pe spate.
Încheiem într-o notă optimistă, sperăm, nu fantezistă, nădăjduind că puţinătatea investiţiilor prezentate va fi completată cu realizările GAL-ului, cu cele din Strategia de Dezvoltare Locală şi din „Schimbă-ţi viitorul!”.