După un an şi jumătate de mandat, la fel cum a procedat Călin Andrei, după câştigarea alegerilor din 2004, Liviu Ţâroiu le prezintă câmpulungenilor planurile de modernizare a iluminatului public. Altfel spus, liberalul şi-a început primul mandat cu o schimbare în acest domeniu preluat de la George Bălan, conform susţinerilor sale de la acel moment, cu probleme majore nerezolvate. În aceeaşi manieră procedează social-democratul, care, presat oarecum de Uniunea Europeană, intenţionează înlocuirea unei reţele depăşite, cum este investiţia lui Călin Andrei, realizată în cadrul unui contract semnat în iarna lui 2005 şi ajuns la termen în vara lui 2014. De sistemul aflat în responsabilitatea unei firme din Cluj – lovite, între timp, de insolvenţă – s-au ocupat şi firme locale, la ale căror servicii autorităţile s-au văzut nevoite să apeleze ca să nu lase oamenii în beznă, la avarii. O afacere devenită istorie, de care ne amintim, iată, pe fondul intenţiilor lui Liviu Ţâroiu de a produce o actualizare a iluminatului public, trecându-l pe lămpi de tip LED. Plus că-l extinde şi, ce-l mai deosebeşte de înaintaşul său, nu se va atinge, zice el, de bugetul local. Fiindcă UE îmbie cu bani pentru acest tip de lucrări.
Modernizarea iluminatului public, estimată la peste 1,5 milioane de euro
Cifrele investiţiei pentru care Executivul lui Liviu Ţâroiu a solicitat votul Consiliului Local, ca să aibă aprobat acest prim studiu, component al unei documentaţii consistente, necesare accesării unei finanţări europene, se prezintă astfel. Valoarea totală a lucrării se ridică la 6.311.660 lei, fără TVA, respectiv 7.510.875 lei, inclusiv TVA, din care construcţii plus montaj: 5.942.160 lei, fără TVA, respectiv 7.071.170 lei, suma cu TVA. Sau în moneda cu care s-au familiarizat românii, 1.571.370 de euro, valoarea construcţiei propriu-zise, dintr-un total al proiectului, estimat la 1.669.080 de euro. Ce se urmăreşte prin reabilitarea sistemului de iluminat în Câmpulung? În primul rând, reducerea cu 57% a consumului, odată extinsă reţeaua cu încă 660 de lămpi. Apoi este ţintită o rată internă a rentabilităţii de 5,84%. Odată demarate operaţiunile propriu-zise de înlocuire a actualului sistem, considerat depăşit, acestea sunt estimate a se derula pe durata a douăsprezece luni.
Ce au votat consilierii municipali la şedinţa din 28 noiembrie 2017 reprezintă, în esenţă, o continuare a unui demers început anul trecut, când noua administraţie publică locală a comandat câteva studii obligatorii în relaţia cu UE, care insistă enorm pe protecţia mediului şi reducerea poluării, concomitent cu salvarea resurselor naturale prin reducerea consumului. Cazul iluminatului public. Întrucât exista obligativitatea prezentării unui Plan de acţiune privind energia durabilă – P.A.E.D. la cele mai multe dintre intenţiile de accesare de fonduri europene ale Primăriei, cum sunt cele vizate prin Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului, precum şi prin Strategia de Dezvoltare aplicată de Grupul de Acţiune Locală „Câmpulung Muscel” în cele trei zone defavorizate, Pescăreasa, Cazărmilor şi Grui, a fost întocmit acest document, cu măsuri pentru perioada 2016-2020, continuate până în 2030. Una dintre măsurile care decurg din P.A.E.D., asumată de municipalitate, constă în modernizarea iluminatului public, prin înlocuirea lămpilor existente cu cele care utilizează tehnologia tip LED, şi modernizarea punctelor de aprindere. Aşadar, punctul de plecare pentru investiţia despre care relatăm a fost acest Plan de acţiune privind energia durabilă, din care s-a desprins unul dintre angajamentele luate de autorităţile locale faţă de impunerile Uniunii Europene în domeniul protejării a ceea ce ne înconjoară. Angajament transpus, deocamdată, într-o D.A.L.I. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie a obiectivului de „Reabilitare a sistemului de iluminat public în Câmpulung”. Cifrele principale extrase din această D.A.L.I., primul studiu dintr-o documentaţie complexă, care precede lucrarea efectivă, au fost prezentate aleşilor câmpulungeni la penultima şedinţă ordinară din 2017, care, bineînţeles, le-au aprobat. Cu comentariile liberalului Bogdan David referitoare la valorile date de autorul documentaţiei, care ar fi de cel puţin trei ori mai mari decât costurile suportate de primării vecine, aflate pe linia Câmpulung – Piteşti, care şi-au înlocuit vechile reţele de iluminat cu unele moderne şi, pe cale de consecinţă, incomparabil mai rentabile, datorită economiilor înregistrate, prin reducerea contravalorii facturii, ca urmare a scăderii consumului.
Asta vizează şi ai noştri prin înlocuirea tuturor corpurilor de iluminat, care au mai fost schimbate în totalitate în timpul primului mandat al lui Călin Andrei, cu aparate tip LED de ultimă generaţie şi creşterea numărului acestora de la 3.211 bucăţi la 3.871 bucăţi. Per ansamblu, se doreşte implementarea unui sistem inteligent de management al reţelei de iluminat public.
Potrivit documentaţiei ajunse în mapa de şedinţă a consilierilor locali, întocmită de o firmă din Braşov, Atanu Tex SRL, la un număr de consumatori de 3.211 – totalul lămpilor existente în prezent pe străzile câmpulungene – se înregistrează un consum total anual de 1.582 MWh. Prin investiţia propusă, acest consum scade sub jumătate din cel actual, estimându-se că va ajunge la 687,25 MWh pe an, în condiţiile în care numărul becurilor creşte la 3.871.
Ţâroiu, atacat cu cifrele umflate de cel puţin trei ori, după calculele opoziţiei
În momentul în care cifrele au ajuns în Consiliul Local, s-a pornit disputa între foştii rivali de la alegerile din 2016. În timp ce lui Liviu Ţâroiu indicatorii tehnico-economici rezultaţi din D.A.L.I. i se par foarte buni, Bogdan David îi apreciază umflaţi de cel puţin trei ori faţă de preţul investiţiilor făcute în vecini. Dar şi la noi se vor dezumfla, asigură primarul, o dată, în proiectul tehnic, care aduce primele estimări mai aproape de realitate, a doua oară, la licitaţie, unde constructorii, ca să câştige, coboară preţurile chiar sub un prag nerealist şi neserios. Dar asta nu-i împiedică să câştige, după cum, din păcate, a arătat de prea multe ori realitatea câmpulungeană.
Primele explicaţii livrate de primarul Ţâroiu au avut menirea de a-i convinge pe câmpulungeni că cele 1,7 milioane de euro – până la licitaţie, ne raportăm la estimarea proiectantului – nu vor fi consumate din bugetul local, de vreme ce UE alocă finanţări pentru acest tip de investiţie. „În Strategia de Dezvoltare depusă la Ministerul Dezvoltării sunt soluţii ca iluminatul public, la nivel de municipii, să poată fi finanţat pe fonduri europene. Noi am făcut o dezvoltare a iluminatului public cu zece ani în urmă, pe care l-am trecut, din sistemul vechi, pe lămpi pe sodiu, dar vrem să reducem consumul şi să înregistrăm o economie de cel puţin 30%, trecând pe LED. Am făcut un studiu, ca să-l avem la îndemână, imediat ce va apărea o oportunitate pe fonduri europene, pentru a le accesa, în vederea modernizării iluminatului, ca reducere de consum şi ca eficienţă, prin maniera de iluminat. Aceştia sunt indicatorii tehnico-economici, cred că sunt foarte buni. Aşteptăm să vedem dacă putem să accesăm fonduri. Nu vom face o nouă investiţie din bugetul local, căci nu se justifică să investim din nou.”, a precizat primarul Ţâroiu.
L-a contestat în privinţa indicatorilor „foarte buni” daţi de proiectant liderul grupului PNL, potrivit căruia: „Devizul de lucrări pus acolo este ca să apară nişte sume, căci e nereal. Am studiat lucrările făcute de trei primării din judeţul Argeş în acest an. Preţul care reiese din documentaţia dumneavoastră este de cel puţin trei ori mai mare decât cel real.” „La cine vă referiţi? Daţi-mi un exemplu.”, l-a repezit Ţâroiu pe David. „Luaţi trei primării, de la Câmpulung, la Piteşti, pe DN 73, care şi-au schimbat iluminatul public. O să vedeţi la toate preţurile.”, s-a ferit liberalul să nominalizeze localităţile care, cu excepţia Schitu Goleşti şi Ţiţeşti, conduse de primari PNL, restul, Mihăeşti, Stâlpeni şi Dârmăneşti, pe teritoriul Muscelului, fac parte din fieful PSD. „Domnul inginer, domnul consilier – a sărit Ţâroiu cu argumentele menite să combată comparaţia lui David între un municipiu şi o comună -, Câmpulungul are aproape 4.000 de lămpi.”
Totuşi, întrucât liberalul continua să-l preseze cu supraevaluarea proiectantului, înfrântă de calculele sale nu numai pe lampă, ci şi pe braţ şi pe montaj, primarul a recunoscut că nu este pregătit să ofere amănunte, dar cei interesaţi au fost poftiţi să consulte studiul aflat în posesia Primăriei. „Acolo este un deviz cu o sumă finală, nu spune defalcat. (…) Nu sunt împotrivă, sunt pentru, mai ales că pe noi nu ne costă niciun ban.”, şi-a motivat poziţia opozantul primarului, care a asigurat încă o dată că n-are de gând să deruleze programul cu iluminatul dacă nu obţine fonduri europene sau guvernamentale.
A doua reacţie faţă de proiectul propus a provenit din propriul partid, Constantin Ivan manifestându-se oarecum dezamăgit de faptul că tema abordată de Primărie nu este mai amplă. Adică trebuiau prinse în sistemul de simulare a micşorării consumului şi instituţiile municipiului şi clădirile aflate în administrarea Primăriei, ca economia să fie cu adevărat una impresionantă. Subiectul s-a stins cu aceeaşi insistenţă liberală de revizuire a preţului şi din considerentul „discriminării” zonelor şi locuitorilor lor, care nu vor beneficia de acelaşi tip de iluminat. Adică în centru se vor pune corpuri de iluminat de intensitate maximă, iar în celelalte, lămpi cu putere mai mică.
„La licitaţie se va vedea. Aţi intrat electricienii la vorbă! D.A.L.I. este o informare, proiectul tehnic va spune care e valoarea investiţiei. Numai voi, electricienii, aţi vorbit!”, a pus capăt discuţiilor Liviu Ţâroiu, uşor dezamăgit că propunerea sa n-a fost primită cu frenezie de toată lumea, existând cârcoteli legate de costul estimat şi de limitarea modernizării doar la reţeaua stradală.
Contractul semnat în 2005 a ajuns la termen în 2014
Primul mandat al lui Călin Andrei a debutat cu o lucrare similară, dar pusă în operă într-o manieră diferită. În iarna lui 2005, mai precis pe 22 decembrie, Consiliul Local Câmpulung a intrat într-o „asociaţiune în participaţiune” cu SZD Electro SRL, din Cluj Napoca, prin care aceasta din urmă se obliga ca, pe cheltuială proprie, să realizeze, pentru asociatul prim, adică municipalitatea câmpulungeană, investiţia de eficientizare şi modernizare a sistemului de iluminat public. Obiectul modernizării îl constituia corpul de iluminat propriu-zis, fără a include stâlpul de susţinere. Prin acel controversat contract, care a eliminat din start posibilitatea ţinerii unei licitaţii, urmau să fie înlocuite 2.985 de corpuri de iluminat. S-a optat pentru această variantă, a asocierii în participaţiune, în care fiecare parte avea o contribuţie egală ca valoare, pentru că SZD permitea autorităţilor să achite contravaloarea investiţiei în 84 de rate lunare, în decursul a 7 ani.
În cadrul acestei colaborări a autorităţilor de la Câmpulung cu firma SZD, asociatul secund, adică întreprinzătorul din Cluj executa o îmbunătăţire a sistemului de iluminat public în oraş, în valoare de 718.368 euro, cu TVA inclus. Aşadar, investiţia contractată de Consiliul Local, în urmă cu 12 ani, era realizată pe cheltuiala proprie a SC SZD Electro SRL. Contractul mai prevedea următorul aspect: “Corpurile instalate în urma modernizării sunt bunuri proprii ale asociatului secund şi reprezintă aportul propriu al acestuia în cadrul asocierii”. După expirarea termenului de 84 de luni – durata contractului – “în cazul în care obligaţiile asociatului prim au fost achitate în întregime, inclusiv ultima lună a perioadei, acestuia îi revin bunurile care au făcut obiectul contractului.”
Asociatul prim – municipalitatea câmpulungeană – se angaja să plătească valoarea participării sale, egală cu cea a firmei din Cluj, cei 718.368 euro, sub forma unor rate lunare, pe durata a şapte ani. Prin contractul parafat pe 22 decembrie 2005, s-a convenit că Primăria va achita clujenilor o rată lunară de 8.552 euro, preţ în care erau incluse manopera, materialele, dobânzile şi mentenanţa aferentă pieselor montate. În 2010 şi 2011, pe bază de situaţii de lucrări, s-au achitat în plus 24.430 lei, pentru rezolvarea altor probleme, care nu intrau în obiectul contractului.
SZD trebuia să execute lucrarea în şase luni, numai că a finalizat-o după 18 luni, timp în care autorităţile locale nu au virat societăţii niciun leu, căci plata a început, conform contractului, în luna următoare dării în folosinţă a bunurilor rezultate din modernizare. Lucrarea a fost recepţionată în iunie 2007 şi prima rată s-a plătit pe 20 iulie 2007. Întârzierea de 12 luni a prelungit perioada de garanţie, care a început să curgă de la data recepţionării lucrării, 22 iunie 2007. Din acel moment, garanţia pentru becuri era de 7 ani şi cea pentru corpurile de iluminat, de 9 ani. În 2008, printr-un act adiţional, contractul a fost extins, pentru a acoperi alte cereri ale cetăţenilor din Câmpulung. Astfel, au fost montate încă 125 corpuri electrice de iluminat.
Ce n-a funcţionat cum trebuie în relaţia Primăriei cu SZD? Din cauza distanţei, firma nu şi-a permis să trimită prea des o echipă la Câmpulung, la fiecare deficienţă reclamată, ci făcea acest lucru, cam la două luni, când se strângeau mai multe cereri, în urma disfuncţionalităţilor sesizate de populaţie. Într-un an, clujenii veneau de 6-7 ori. Din acest motiv, respectivul contract a fost dublat de unul cu Romturingia, pentru lucrări urgente. Asocierea Câmpulungului cu SZD Cluj a expirat în luna iulie a anului 2014, când Primăria a încheiat contract cu firma locală Pet Electric Global, care începuse o relaţie cu Primăria din 2013, ocupându-se de tot ceea ce a însemnat extinderea reţelelor de iluminat şi avarii.