Dezbaterea Strategiei de Dezvoltare Locală a umplut Sala Mare a Primăriei
Imediat după ce a primit personalitate juridică, GAL Câmpulung Muscel a avut prima întâlnire publică cu locuitorii municipiului. Sala Mare a Primăriei a fost plină, joi, 23 noiembrie 2017, fiind prezenţi, pe lângă membrii fondatori ai asociaţiei, şi câmpulungeni, care locuiesc în zonele pentru care noul GAL va elabora şi pune în practică strategii de dezvoltare, primarul Liviu Ţâroiu, viceprimarul Mărgărin Blidaru, consilierii locali Marin Stanciu, Constantin Ivan, Ion Iliescu, Cornel Băjan, Nora Fărcăşanu, Gheorghe Sârbu, preşedintele Partidei Romilor Muscel, Marian Neagoe.
Consilierul primului ministru le-a oferit detalii beneficiarilor despre primul proiect al GAL Câmpulung Muscel
Evenimentul a fost deschis de Cornel Bertea Hanganu, consilier al primului ministru şi reprezentantul firmei de consultanţă Ascedo Internaţional SRL, care a întocmit Strategia de Dezvoltare Locală 2017-2023, fiind ajutat de unul dintre membrii fondatori ai Grupului de Acţiune Locală, Serviciul Public de Asistenţă Socială.
GAL Câmpulung Muscel va depune, pe 4 decembrie, un proiect foarte important pentru municipiu, cu o Strategie de Dezvoltare a unor zone urbane marginalizate, care s-au identificat la nivelul localităţii. Prin proiect, s-au validat trei zone, conform unor criterii pe care ghidul de finanțare le-a impus, zone care se vor dezvolta cu banii nerambursabili de la Uniunea Europeană, pe care municipiul Câmpulung îi va primi, în valoare de 7 milioane de euro. Aceste zone sunt mai puţin dezvoltate, iar rolul acestei finanţări este de a creşte calitatea vieţii şi de le a dezvolta, astfel încât şi ele să aibă posibilitatea de a ajunge la nivelul celorlalte din Câmpulung.
Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă un instrument de planificare pe termen mediu, care s-a folosit, fiind bazat pe analiza situației existente în teritoriu, prin el încercându-se dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor marginalizate. Aşa cum a explicat Cornel Bertea Hanganu, s-a făcut un studiu preliminar, un studiu de nevoi la nivelul municipiului Câmpulung, peste o mie de persoane fiind intervievate cu această ocazie. Împreună cu echipa de la Asistenţă Socială, s-au identificat mai multe zone în Câmpulung, care au figurat cu probleme din punct de vedere al sărăciei şi excluziunii sociale. Iar proiectul iniţiat de GAL îşi propune chiar reducerea numărului de persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, îmbunătăţirea vieţii locuitorilor, creşterea coeziunii sociale, îmbunătăţirea nivelului de trai din cartierele vizate şi creșterea economică. Alte probleme identificate la nivelul zonele ţintite de strategie au vizat lipsa infrastructurii, dar şi probleme legate de numărul celor cu locuri de muncă, accesul la servicii medicale și sociale, care pot fi rezolvate prin această strategie.
Potrivit afirmaţiilor lui Cornel Bertea Hanganu, iniţial, proiectul care va fi derulat de GAL Câmpulung Muscel a vizat cinci zone aşa zis marginalizate: Zona 1 – strada General Simonescu; zona 2 – Grui; zona 3 – Mărcuş; zona 4 – Pescăreasa; zona 5 – Cazărmilor (partea de Sud, de lângă Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”). „Colegii mei, pe baza datelor din gospodării şi a celor de la Institutul Naţional de Statistică, au calculat un eşantion reprezentativ. Aceste date sunt detaliate de strategie. S-a calculat un pas statistic de nouă gospodării, adică din nouă în nouă gospodării, colegii mei au fost şi au bătut la uşă, au intervievat persoanele respective, respectând criterii de vârstă, sex şi apartenenţă, pentru că ne interesa să identificăm şi zonele unde există populaţie romă, deoarece ştim că aceştia se confruntă cu probleme suplimentare faţă de ceilalţi.”, a explicat Cornel Bertea Hanganu.
Din cele cinci zone, doar trei au fost validate după cei trei indicatori urmăriţi: capitalul uman, ocuparea forţei de muncă şi cel de locuire, fiecare având alte subcategorii. În urma acestor criterii, a datelor care s-au preluat în urma studiului de teren, zonele care s-au încadrat în baza statisticilor au rămas: Grui, Pescăreasa şi Cazărmilor.
Copiii care nu au microbuz spre şcoală şi alunecarea de pe Livadie, chestiuni cerute a fi incluse în Strategia de Dezvoltare
Întrucât cetăţenii veniseră la şedinţă, ca să fie întrebaţi cum li se par măsurile incluse în Strategia de Dezvoltare, pentru corectarea anumitor carenţe ale zonelor în care locuiesc, aceştia n-au aşteptat să fie invitaţi de două ori ca să ia cuvântul. Prima vorbitoare, o locuitoare a străzii Livadie, a cerut să fie cuprinsă în program şi artera care străbate o zonă aproape pustie. „Am avut o alunecare de teren în urmă cu 14 ani şi suntem complet izolaţi. S-a pietruit cât de cât, ici, colo, dar, dacă nu se face consolidare masivă, rămânem rupţi de oraş total.”, s-a plâns aceasta. Consultantul Cornel Bertea Hanganu a lămurit-o că alunecarea solului pe Livadie face parte din planuri de soluţii de aplicat în cadrul Strategiei de Dezvoltare. „Aţi obţinut răspunsul mai devreme decât ceilalţi vecini ai dumneavoastră, pentru că aţi venit aici.”, a afirmat specialistul, căruia i s-a sesizat şi chestiunea transportului pentru copii. Altfel spus, din cauza microbuzelor puţine care fac traseele din zonele periurbane, nu sunt acceptaţi în maşină elevii de liceu, ci doar preşcolarii şi elevii de gimnazială. „Una dintre măsuri va fi achiziţionarea de microbuze noi şi mărirea traseelor, pentru a permite celor din zonele urbane marginalizate, copiilor, în special, să ajungă la unităţile din zona funcţională.”, a precizat autorul documentului, la cunoştinţa căruia au fost aduse şi inconveniente legate de accesibilitatea pe timp de iarnă a maşinilor pompierilor şi salvărilor la periferiile în pantă ale municipiului.
Lipsa gazelor în zona de Sud a municipiului a animat atmosfera
Însă cel mai lung şi cel mai virulent expozeu i-a aparţinut unui cetăţean din cartierul Pescăreasa, zona de blocuri, construită în 1984. „Toţi banii care s-au utilizat în istoria Primăriei… toţi ne-au promis că ne bagă gaze. Noi suntem dependenţi de soba de teracotă, avem nişte coşuri, nişte tunuri, scoase, practic, pe lângă bloc, ne afumăm unii pe alţii toată ziua şi vrem să ne bage gaze, poate găsim o soluţie. Mereu am spus: veniţi în campanie (aplauze), găleata, cravata, cămaşa… au plecat şi nici n-au mai dat pe acolo, duşi au fost toţi primarii! Mai sunt şi romii ăia din spate, n-am nimic cu ei, că sunt mai amărâţi, dar vor şi ei să fie racordaţi la canalizare.”, şi-a vărsat năduful petentul. „N-avem şi noi canalizare, n-avem drumul asfaltat acolo.”, l-a susţinut o etnică. „A venit domnul primar şi i-a împărţit în două. La unii le-a asfaltat, la unii, nu. I-a încăierat între ei. Este vorba de asfalt pe 150 de metri, nici nu este atât.”, şi-a reluat ideea câmpulungeanul din partea sudică a municipiului, secondat de o vecină, potrivit căreia suprafaţa rămasă de acoperit cu asfalt se limitează la 80 de metri.
„Cea mai dureroasă problemă e cea cu gazele, a continuat expunerea doleanţelor cetăţeanul. Dacă am avea bani, ne-am construi vile, să plecăm de acolo, dar n-am putut să plecăm, că am avut un serviciu de mizerie. Toată lumea care a venit: gata, vă facem, vă băgăm, vă luăm, vă sucim, vă învârtim, de atâţia ani. Ce este aşa de greu să vorbim cu firma care răspunde de gaze?! Sunt 120 de familii, care se încălzesc cu ce? Cu plastic? Lemne nu găsim. Trece coşul de jos până sus, pe lângă fereastră, şi ne înnebunim unii pe alţii. Ne încăierăm, ne luăm la bătaie acolo! Au luat foc apartamente din cauza asta! A ars acoperişul din cauza sobei!”
Doleanţa, împărtăşită de întreg Sudul municipiului, a fost susţinută şi de părintele Gheorghe Dumitru, parohul Bisericii Apa Sărată, care a povestit pe scurt că: „Problema gazelor este de la moară, până la pasarelă, inclusiv blocurile. Noi am făcut toate demersurile, am mers la cetăţeni din poartă în poartă, am luat nu o simplă cerere, am luat copii de pe actele de proprietate, de identitate.” Urmarea, însă, se află în mâinile companiei de gaz. „Ce e mare greutate să ducem, dracului, conducta de la moară câţiva kilometri mai jos?!, s-a înfierbântat enoriaşul. Se poate duce, dar nu se vrea! Se puteau accesa fonduri nerambursabile, se putea face mult. Dar nu este interes. Fiecare şi-a făcut pentru el. Fiecare, cum a venit la putere, a tras gaze pe toate coastele. A trecut cu gazele în Valea Mare, a dus gazele în Valea Mare şi noi, proştii de jos, nimic. Că nu ne-a ajutat nimeni cu nimic! Vin cu găleata la alegeri şi duşi sunt! Nu mai dă niciunul pe acolo! Dacă ne prind ăştia de la ecologie, ne închid toată instalaţia sanitară! Mereu am spus şi spunem degeaba! Pentru că, la noi, tot ce facem se deversează în Râul Târgului! Acolo se duce canalizarea de la 120 de familii. Ştie cineva chestia asta? Se ştie, dar nu se iau măsuri. Dacă vin ecologiştii şi fac anchetă, ne închid canalul acela de acolo! Ne-au terminat cu totul!”
Omul nu s-a pierdut în faţa musafirilor stilaţi şi l-a întrebat pe consultant dacă a trimis echipa la capul podului ca să vadă cum curg dejecţiile în Râul Târgului. Şi nu sunt singurele probleme, a adăugat acesta, curios să afle dacă studiul îi priveşte pe localnicii înghesuiţi, şi câte 12, într-o singură încăpere. „Sunt prinse şi proiecte pe asfaltare, şi pe canalizare. Strategia va avea o măsură de intervenţie care va viza şi construirea de locuinţe sociale.”, a replicat cel vizat de întrebarea localnicului din fostul cartier muncitoresc al Minei, care a revenit la subiectul principal: „Cine ne dă nouă aviz pentru coşurile de fum, că sunt tunuri scoase pe lângă geamuri?” „Aveţi dreptate, mare dreptate.”, a afirmat specialistul, care a eşuat în încercarea de a scurta discursul celui mai vocal participant. „Domnul primar ne-a turnat asfalt, dar l-a lăsat aşa şi a fugit. Nicio scurgere, nicio canalizare, nicio bordură! Dar pe noi asta ne doare cel mai tare: gazele, domnule, gazele. Conducta aia de gaze, fir-ar a dracului, că de 30 de ani ne minte. De când s-au construit blocurile. N-au vrut să ne lase să ne legăm nici la Schitu Goleşti, că s-au certat primarii între ei.”, s-a oprit, într-un sfârşit, petentul.
Liviu Ţâroiu. „Suntem într-un alt proiect prin care luăm nişte fonduri, cu Vişoiul şi partea din Traian, cu blocurile de la uzină”
După consumarea primei runde de reclamaţii, a sosit de la Bucureşti primarul Liviu Ţâroiu, moment în care s-a declanşat a doua. De data aceasta, cele mai critice s-au dovedit pensionarele de pe Livadie şi Valea Bărbuşii, care, când au auzit de strada Cazărmii, în locul Văii Bărbuşii, au luat foc. „M-aţi omorât cu Valea Bărbuşii! Şi Chilii! Şi Livadie! Nu înţelegeţi strategia acestui program de dezvoltare locală. Noi am făcut această strategie pentru dezvoltarea zonelor Pescăreasa, Cazărmii, Valea Bărbuşii, Chilii, Livadie şi ce mai este acolo, Gruiului, cu o parte din zona de case, care nu este dezvoltată aşa de bine şi unde n-avem infrastructură la nivelul respectiv şi am mai fi avut câteva posibilităţi. Dar suntem într-un alt proiect, prin care luăm nişte fonduri, cu Vişoiul şi partea din Traian, blocurile de la uzină, urâte, „Şerpăria”, cum îi zicem, cu alte probleme. Dar le-am băgat într-un alt proiect şi am rămas cu aceste zone aici. V-am chemat ca să discutăm ce vrem să facem. Că ştim foarte bine, cel puţin, eu ştiu foarte bine ce vă trebuie, pe orice stradă şi străduţă. V-am rugat ca să participaţi activ la elaborarea acestui proiect, ca să putem obţine aceşti bani. Căci nu sunt ai noştri, ai comunităţii locale. Sunt de la Ministerul Dezvoltării, sunt pe partea de Europa şi fonduri europene. Sunt în plus faţă de ce avem noi în bugetul local, ca să putem să ne dezvoltăm. Dacă v-am chemat aici, v-am inclus.”, a căutat, fără succes, primarul să le lămurească pe senioarele pline de vervă şi nervi.
Atunci, a intervenit Marian Neagoe, cu explicaţii pe înţeles, potrivit cărora o zonă a fost denumită generic „Cazărmii”, dar ea cuprinde toate arterele din vecinătate. „(…) Am prins absolut toate problemele acestor cartiere, unele marginalizate, cum sunt Cazărmii şi Pescăreasa. Au fost lăsate în spate şi n-au înregistrat progrese. Dacă făceam câte puţin în fiecare an, poate că acum erau la alt nivel. Acelaşi lucru l-am încercat şi cu Mărcuşul, care este lipsit de canalizare, gaze şi restul. Dar nu s-au încadrat, din cauză că au venituri mai mari. Şi stau mai bine. Din Grui am prins numai o parte, cea care a rămas nedezvoltată. În ultimii ani, am muncit mult în Grui şi am făcut şi asfaltare, şi reţele de canalizare, şi de apă noi. Le-am identificat, le prezentăm Ministerului Dezvoltării, sperăm să obţinem banii pe POCU şi POR, apoi să intervenim. (…) Lucrăm la extinderea proiectului de gaze. Până acum, am fost în luptă cu Distrigaz, ca să vedem cum finanţăm, pentru că nu vor să finanţeze, că sunt nişte bandiţi. Dar noi am creat sistemul. Legea, ţara, Parlamentul şi Guvernul. Este o soluţie să luăm bani din GAL, şi de la ei, şi de la Ministerul Dezvoltării, probabil, şi prin alte metode şi să rezolvăm această problemă, care este prima şi cea mai dificilă. Noi n-avem nicio centrală, le-am desfiinţat pe toate mai de mult, ca să nu „complicăm” lucrurile.”, a mai spus Ţâroiu.