Lui Liviu Ţâroiu i-a spus-o unul din propriul partid: dacă n-are un serviciu al Primăriei care să se ocupe de problematica fondurilor europene, Câmpulungul n-are viitor. Contextul lansării acestui avertisment ale cărui efecte se resimt de mult într-un municipiu, care, în zece ani, cu banii Uniunii Europene, putea să-şi facă un lifting urban total, încât să-i dea impresia celui venit din afară, după o absenţă lungă, că a încurcat localitatea, a fost următorul. Toamna trecută, obligat de formalitatea comunicării organigramei şi a statului de funcţii din Primărie, Ţâroiu a eliminat, dintr-o tăiere de pix, Unitatea de Implementare a Programelor de Finanţare din Fonduri Externe Nerambursabile. Un serviciu, să-i spunem, deşi primarul şi ai lui au contrazis denumirea, chit că sunt servicii în Primărie care funcţionează cu unul-doi angajaţi. Or cele zece posturi, despre care primarul insista că sunt altceva, erau mai mult decât suficiente pentru a forma un serviciu. În fine, această structură n-a funcţionat niciodată în realitate, neavând niciun angajat, doar locuri vacante, care, cât a fost primar Călin Andrei, n-au încurcat pe nimeni. Nici pe Ţâroiu, nici pe Ghinea, viceprimarul şi secretarul care făceau, măcar de faţadă, echipă cu fostul primar. Ce, i-a zis vreunul: scoate-le, domnule, că atârnă greu organigrama cu ele?!
Abia în toamna lui 2016, deveniţi şefi ai Primăriei, aceştia au sesizat „greutatea” celor zece locuri disponibile, cu care a fost concepută să funcţioneze Unitatea, desfiinţată înainte de a apucasă fie înfiinţată faptic. Andrei gândise ca acest „serviciu” – trebuie să-i spunem într-un fel – să cuprindă opt consilieri, un arhitect şi un consilier juridic, personal de care urmaşul său s-a „descotorosit”, de vreme ce n-a avut ce să-i dea de muncă. Şi nici n-avea de gând să-i dea de muncă. Prin urmare, n-avea din ce să-l plătească. Şi asta pentru că fericiţii ocupanţi nu puteau fi remuneraţi din bugetul local, ci numai din finanţările europene câştigate.
Cum a fost discuţia anul trecut? Când a fost să se aprobe organigrama de către Consiliul Local, la sfârşitul lui octombrie, primarul Ţâroiu şi-a argumentat decizia de a uşura grila de salariaţi, scoţând din ea cele zece posturi „temporar vacante”, prin faptul că n-avea nimic în derulare la acea oră – cum n-are nici în prezent, la aproape un an distanţă – cu fonduri europene. Cu ce deranjau job-urile fără titular?, l-a râcâit opoziţia, care ar fi preferat ca ele să rămână pe mai departe în organigramă, chiar libere, ca să le amintească şefilor Primăriei că există acolo cu un rost. Adică proiecte europene de accesat, de urmărit, de îndeplinit. Cu succes, dacă nu cerem prea mult.
Curiozitatea liberală de a afla pe cine încurca lotul specializat în finanţări externe l-a săltat de pe scaun pe secretar, cu o justificare la fel de searbădă ca a colegului Ţâroiu: era obligatoriu ca statele cu pricina să fie transmise Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici până la sfârşitul anului 2016. Şi că după acel moment urma să fie gândită noua organigramă, care, după un an, punem pariu că va fi la fel. Ghinea s-a prevalat de avizul de la A.N.F.P. dat pe lista fără Unitatea de Proiecte Externe, dar, vorba lui David, avizul a fost primit pentru ce s-a cerut. Căci, până anul trecut, A.N.F.P.-ul nu s-a cramponat de zece funcţii neocupate, care era de dorit să aibă oameni pregătiţi în ele, care să şi muncească pentru comunitate.
Ca să înţelegeţi ce bazaconii de proporţii generează nişte legi absurde, Unitatea cu pricina nu poate funcţiona cu personalul propus dacă localitatea nu are proiecte europene în derulare. Păi, şi cine le accesează, adică cine le caută, cine le gândeşte, cine le scrie şi restul procedurii până la câştigarea unei finanţări? Liviu Ţâroiu a spus cam cu jumătate de gură, nefiind parcă nici el convins de eficienţa unui mini-serviciu al Primăriei cu atribuţii în această chestiune, că instituţia deţine un Compartiment de Programe-Prognoze, „cu o persoană sau cu două persoane”. Chiar dacă primarul a împărţit asigurări că vor fi reintroduse la momentul potrivit poziţiile eliminate pe motiv că A.N.F.P. nu le permite dacă nu sunt în desfăşurare investiţii din bani nerambursabili, cea mai vehementă opinie a răsunat din propriul partid. Renunţarea la un întreg serviciu, căci astfel a fost „proiectată” unitatea, să deţină specialişti pregătiţi în cât mai multe domenii, este o greşeală! Pentru că el are menirea de a stabili viitorul economic al Câmpulungului.
Primarul şi-a contrazis colegul de la PSD, cum că oamenii aceia nu stabileau nimic, întrucât ei ar fi fost angajaţi numai dacă Primăria avea ce derula. De aceea spuneam că legea este o „varză”, iar aleşilor noştri le profită „varza”, că-i scuteşte de corvoada alergării după banii daţi cu invitaţie. Păi, ce să derulezi dacă nu accesezi? Căci asta îi lipseşte Primăriei, după cum i s-a atras atenţia lui Ţâroiu, nu că n-ar şti-o: „Cine se va ocupa de identificarea posibilităţilor de accesare a fondurilor europene, de vreme ce nu avem un serviciu al Primăriei?! Ce derulaţi dacă n-ajungeţi la proiecte?” Acest personaj din partidul lui Ţâroiu, cunoscător al realităţii de la Mioveni, a insistat că în alte părţi nu este ca la noi. Adică au compartimente numai şi numai pentru atragerea de fonduri comunitare şi chiar i-a sugerat lui Ţâroiu să-l viziteze pe omologul Georgescu. Nu şi nu, o ţinea una şi bună Ţâroiu, la unison cu Ghinea, că Mioveniul are oameni pentru că are proiecte în deşfăşurare, pe care să le gestioneze.
Aşadar, la Câmpulung, a rămas cum au vrut cei mari. Adică angajări pe perioada cât durează contractul de finanţare cu UE pentru o lucrare punctuală. Dacă vom „pupa” vreodată un contract serios, de reconstrucţie a municipiului, pe care lumea să-l vadă şi să-l aprecieze! Dar pe ce posturi îi angajezi, dacă ele nu mai există?, a fost altă nelinişte manifestată cu aceeaşi ocazie. Chipurile, vor fi înfiinţate atunci pe loc, susţinea secretarul.
Impresia lăsată anul trecut, care persistă şi astăzi, este că lipsesc complet planurile alor noştri de a împărţi coate, pentru a-şi face loc în grămada de administraţii locale pornite în iureş către şansa de a scuti taxele şi impozitele oamenilor. Într-un an, administraţia PSD se laudă cu un proiect câştigat, de 4 milioane de euro, în urma căruia, în esenţă, rămâne un centru multifuncţional în Câmpulung, în clădirea fostei Şcoli 5. Bun şi acesta, dar e prea puţin, mult prea puţin şi nu va fi perceput de marea masă a locuitorilor cărora li s-a lungit gâtul de atâta aşteptare a dezvoltării promise. Îi reamintim lui Liviu Ţâroiu angajamentul asumat, de a face Câmpulungul de nerecunoscut, deziderat care, în acest ritm, exclus să fie realizat într-un mandat. Şi nici în 11 mandate, câte ar mai putea prinde până la 100 de ani.