Nici începutul şcolii nu mai este ce-a fost! Nu mai este de mult, însă ce-a ajuns în zilele noastre… Nu numai copiii au luat-o complet razna, dar şi-au tras şi părinţii după ei. Ce-i drept, pentru destrăbălarea care se simte încă din şcoala generală, principalii vinovaţi sunt nu profesorii, ci părinţii, căci cu temperament şi limbaj scăpate de sub control vin din familie, pe fondul lipsei totale de preocupare a părinţilor pentru educaţia copiilor lor. Între noi fie vorba, cel mai probabil, habar n-au să facă educaţie, nu că s-a stricat tineretul din senin, luându-se unii după alţii. Ca drept dovadă că încă sunt copii care se lasă modelaţi, educaţi şi formaţi să devină o adevărată elită, aveţi articolul de deasupra, despre elevi care învaţă nu pentru că n-au după ce bea apă, iar şcoala este şansa lor. Învaţă pentru că materialul genetic este de calitate şi pentru că părinţii au ştiut să-şi orienteze fiicele şi fiii către studiu. În fine, sunt maturi, o grămadă – grămada cea mare şi nocivă pentru viitorul Câmpulungului şi al ţării – înspăimântată de „tupeul” incredibil al dascălilor de a cere progeniturilor lor să pună mâna pe carte din prima săptămână de şcoală!
Deunăzi, într-un magazin, o mămică tinerică i se confesa unei cunoştinţe din cartier cât de supărată este pe obraznica de învăţătoare, care i-a supus puiul la chinul de a-şi forţa memoria, după trei luni de lâncezeală, ca să înveţe Imnul României! Tot, de azi pe mâine! Păi, „neruşinata” nu putea să le ceară copiilor să înveţe câte un vers pe zi, că-l terminau până la sfârşuitul anului şcolar?! Ori putea să înveţe toată clasa câte un vers, maxim două, dacă-l voia gătat aşa repede! Deci, n-are rost să ne mirăm de halul de îndobitocire care domină tânăra generaţie, când părintele încurajează lenea, semi-analfabetismul şi dezmăţul. Apropo, la liceu s-a ajuns şi mai departe! Mult mai departe! Atât de departe încât nici părinţii, nici adolescenţii nu-şi mai fac griji de carte şi cerinţele profesorilor nevoiţi să se mulţumească cu unul-două vârfuri, restul melasă. Pe stradă, o domnişorică cerea telefonic explicaţii unei colege la care a remarcat, în prima zi de şcoală, o îmbunătăţire de natură estetică, ce a învineţit de ciudă păsăretul din clasă: „Fă, te-ai dus la Kasem? (n.r. esteticianul vedetelor). De unde ai avut, fă, bani de silicoane?” Bănuim că ştiţi de unde. Musceleanul de pe bulevard