Într-un dosar deschis la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, instanţa a stabilit că un câmpulungean a fost lucrător al Securităţii. Nicolae Gavrilă, aşa cum a adus probe CNSAS, a avut calitatea de locotenent major în cadrul Regiunii Argeş – Biroul Raional Costeşti şi a dispus măsuri care au încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, garantate prin legile în vigoare la acea dată, împotriva unor persoane. Dosarul a fost înregistrat în 2011, iar sentinţa a fost dată pe 13 martie 2014, Curtea fiind compusă din Horaţiu Pătraşcu, preşedinte, şi Marga Pădureanu, grefier.
În susţinerea procesului, CNSAS a prezentat mai multe note informative întocmite de agenţii colaboratori
În debutul procesului, CNSAS şi-a motivat acţiunea, arătând că „în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.2, lit.a, din OUG nr. 24/2008, pârâtul, Nicolae Gavrilă, având calitatea de ofiţer, iar acţiunile sale în această calitate au încălcat dreptul la viaţă privată. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile OUG nr.24/2008, iar la data de 31 ianuarie 2012, reclamanta a depus la dosarul cauzei Nota de constatare nr.DI/I/1759/22.08.2011 şi actele care au stat la baza emiterii acesteia.”
Şi Nicolae Gavrilă a venit cu o întâmpinare, prin care „a arătat că, în perioada 1953-1969, a lucrat ca ofiţer de securitate la Biroul de Securitate Costeşti şi Câmpulung, judeţul Argeş, unde a executat misiuni specifice organelor de securitate, conform instrucţiunilor şi ordinelor în vigoare, nu a fost sancţionat pentru încălcarea ordinelor de linie şi nu a avut reclamaţii din partea persoanelor aflate în evidenţa organelor de securitate, pentru motivul că le-ar fi încălcat drepturile prevăzute de Constituţie persoanele menţionate în Nota de constatare neavând nimic de suferit de pe urma acestei activităţi, nefiind reţinute sau arestate din motive politice.
După pensionarea sa, nu a venit nicio persoană să-i reproşeze că ar fi comis abuzuri în perioada când a funcţionat ca ofiţer de securitate.”
Instanţa a admis acţiunea CNSAS, fiind îndeplinite condiţiile prin care se constată calitatea de lucrător al Securităţii
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a apreciat acţiunea ca fiind întemeiată, admiţând-o ca atare, pentru următoarele considerente: „Potrivit art. 2, lit.a, din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008, prin lucrător al Securităţii se înţelege orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Aşadar, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de lucrător al Securităţii este aceea ca această persoană să fi avut calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, iar a doua condiţie vizează activitatea desfăşurată, în sensul că, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Toate aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, în speţa de faţă, pârâtul a avut gradul de locotenent major în perioada 1960-1962 şi căpitan în 1964, în cadrul Direcţiei Regionale Argeş – Secţia Raională Costeşti.
În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, aceea ca, în perioada 1945-1989, să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, Curtea reţine că la dosarul cauzei se află mai multe înscrisuri din care rezultă că pârâtul, în calitate de ofiţer de legătură, a procedat la urmărirea informativă a numiţilor (…), agricultor, lucrat în dosar de supraveghere informativă, întrucât, în anul 1928, s-a înscris în PNŢ, unde a activat ca membru până la dizolvare, (…), supravegheat informativ, întrucât, între anii 1940-1941, a fost înscris şi a activat în organizaţia legionară ca şef de garnizoană legionară pe comunele Râca şi Popeşti şi şef de sector legionar, şi (…), casnică, supravegheată informativ, întrucât era încadrată în categoria chiaburilor. Din adresa din data de 3 octombrie 1960, trimisă Biroului Raional Alexandria, întocmită şi semnată de către pârât, rezultă că au fost luate declaraţii la trei persoane, despre activitatea legionară a preotului ortodox (…), care au relatat amănunte care au vizat modul de acţiune a acestuia ca legionar în comunele Râca şi Popeşti, activităţile desfăşurate şi modul de efectuare a instrucţiei. La dosarul cauzei au fost depuse mai multe Note informative întocmite de agenţii colaboratori, în care se relatează discuţiile avute cu (…) şi persoanele din anturajul acesteia, prin care agenţii încercau să afle poziţia acesteia şi a soţului faţă de regimul comunist, modul în care comentează măsura conducerii ţării în legătură cu punerea în libertate a unor deţinuţi, precum şi persoanele cu care obiectivul se întâlnea. În cuprinsul acestor note informative existau sarcini şi instructaje, prin care se stabileau sarcini agenţilor în ceea ce priveşte modul de abordare a persoanei urmărite şi a persoanelor cu care aceasta din urmă intră în contact, întrebările la care aceasta trebuia să răspundă, poziţia faţă de anumite persoane cu manifestări duşmănoase. Din actele dosarului rezultă că, prin modul în care a dirijat reţeaua informativă, prin sarcinile trasate agenţilor şi instructajele făcute, pârâtul a încălcat dreptul la viaţă privată a persoanelor urmărite. Pârâtul a recunoscut că, în perioada 1953-1969, a lucrat ca ofiţer de securitate la Biroul de Securitate Costeşti şi Câmpulung, judeţul Argeş (…).
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit calitatea de lucrător al Securităţii a lui Nicolae Gavrilă
Ordonanţa nr.24/2008 nu-şi propune să antreneze răspunderea penală pentru faptele săvârşite anterior, ci în scopul stabilirii adevărului istoric despre regimul comunist şi de deconspirare a persoanelor prin consemnare publică a activităţii acestora, reglementează procedura prin care se constată că anumite persoane au avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Potrivit preambulului, în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securităţii statului, parte a Poliţiei Politice, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Legea nu antrenează răspunderi pentru fapte săvârşite în trecut, însă oferă posibilitatea de a constata că anumite persoane au avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi, pentru ca persoana care a fost urmărită să poată cere identificarea acelor persoane şi, cu această ocazie, să se constate calitatea sa de persoană urmărită, pentru a se putea verifica dacă anumite persoane, care candidează pentru funcţii publice au fost sau nu lucrători sau colaboratori şi pentru activitatea de documentare în scopul stabilirii adevărului istoric.
Curtea a hotărât că „nu prezintă relevanţă nici faptul că pârâtul, Nicolae Gavrilă, a respectat ordinele şi instrucţiunile în vigoare, neavând reclamaţii şi nefiind sancţionat, ci faptele în materialitatea lor. Iar împrejurarea că persoanele menţionate nu au avut de suferit de pe urma acestei activităţi, nefiind reţinute sau arestate din motive politice, iar, după pensionarea sa, nu au venit să-i reproşeze că ar fi comis abuzuri în perioada când a funcţionat ca ofiţer de securitate, nu înseamnă că, prin modul în care a supravegheat urmărirea informativă, nu le-a încălcat dreptul la viaţă privată. Nota de constatare DI/I/1759/22.08.2011 a fost întocmită de CNSAS, având în vedere prevederile art.1, alin.7, din OUG nr. 24/2008 şi calitatea pârâtului de angajat al fostei Securităţi. Urmare a aprobării acesteia de către Colegiul CNSAS, potrivit art.8, alin.1, din Ordonanţă, s-a dispus Direcţiei Juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii, în condiţiile art.11, alin.1. Prin urmare, instanţa de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, apreciază că CNSAS, în calitate de reclamant, a făcut dovada susţinerilor sale, astfel încât urmează să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii. Pentru aceste motive, în numele legii, hotărăşte: Admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu sediul în Bucureşti, strada Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul Nicolae Gavrilă, domiciliat în Câmpulung, judeţul Argeş. Constată că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securităţii.” Chiar dacă nu a fost definitivă, sentinţa nu a fost atacată.