Primarul Ţâroiu a avut grijă ca, prin acţiunile întreprinse, pe placul alegătorilor, campania electorală a PSD-ului să decurgă fără cusur, în absenţa candidaţilor la Parlament, relaxaţi şi siguri că repetă experienţa de la locale. Dacă a schimbat el culoarea Primăriei, fiindcă verdele ales, din raţiuni ecologiste, cum şi-a justificat alegerea, nu a plăcut ochiului obişnuit cu griul taciturn al atmosferei care apasă puternic pe moralul orăşenilor! La şedinţa extra, ţinută de Sfântul Nicolae, cu şase zile înainte de alegeri, s-au luat de el doi colegi de partid, că şi de ei s-au luat alţii, din cauză că s-a înverzit Primăria. Iar primarul să dispună iluminarea ei în altă culoare, care să nu fie nici verde, nici politică, nici prea veselă, nici prea tristă, încât Ţâroiu a apelat la albul universal, nu înainte de a-şi exprima nedumerirea că oamenii betoanelor au respins verdele naturii după care ne văităm că tânjim. În sfârşit, de la banalităţi din categoria unor mofturi generatoare de războaie îndârjite pe Facebook, suficient de puternice încât să influenţeze decizia unui conducător de localitate, acesta din urmă a plusat cu o intenţie ce a gâdilat urechile atente la dezbaterea ordinară a lunii noiembrie.
Cei care aţi avut pavilioanele pâlnie la harţa aleşilor municipali, probabil, aţi prins ideea mega-electorală, lansată cu două săptămâni înainte de parlamentare: ni se reduce suma pe care trebuie s-o achităm pentru gunoi. Cu 1,25 lei! La două, maximum trei persoane, declarate în cazuri excepţionale, după cum a recunoscut directorul firmei de salubritate, potrivit căruia, dacă te iei după confesiunile mincinoase ale câmpulungenilor la încheierea de contracte, nu există familii cu mai mult de doi membri, foarte rar trei, reducerea simţită în bugetul unei familii este de 2,50 lei, cel mult 3,75 lei. Un stimulent suficient de puternic, încât să-l dea pe spate pe alegător. Deocamdată, nu s-a aprobat, dar, la cum dă din nou în clocot primarul, să aplice noua taxă începând din 2017, probabil că hotărârea se va adopta acum, în decembrie.
Multă lume se va bucura, cu siguranţă, auzind că rămâne cu nişte mărunţiş în teşcherea. Cel mai mult se va bucura patronul de la Financiar Urban, căruia Primăria îi va vărsa taxa de 7,50 lei colectată, după estimările din cale-afară de optimiste ale echipei de statisticieni conduşi de Liviu Ţâroiu, pentru 22.500 de suflete. În prezent, firma piteşteană de gunoi are încheiate, după ce s-a rupt colaborarea cu Edilul, de pe a cărei factură a fost „azvârlită”, 16.700 de contracte. Chiar primarul mărturisea că are nişte dubii în privinţa realităţii datelor, întrucât, în vremurile bune, în care serviciile oferite de Edilul şi Financiar Urban se înghesuiau pe aceeaşi factură, contractele de apă-canalizare-gunoi erau undeva la 22.000. Şi tot la 22.000 ar fi trebuit să rămână cele de gunoi, după ce am fost puşi să stăm la ditamai cozile, pentru parafarea unor documente separate cu partenerul Edilului. Primarul a trecut rapid peste misterul pierderii a 6.000 de abonaţi, prin despărţirea de pe factură a gunoiului de apă, şi se prezintă în faţa comunităţii cu o propunere făcută lui de societatea lui Văsâi.
Noi, câmpulungenii, 26.000 la număr, după estimările lui Ţâroiu, nu ca număr de locuitori, ci ca posibilitate de recuperare a taxei care ni se pregăteşte, să plătim la Primărie 7,50 lei pe lună pentru fiecare membru al familiei. Taxă specială pentru colectarea gunoiului. Evident, vom scăpa de cozile la casieria Edilului sau la casiera Akta, ca să avem parte doar de coada de la Primărie. Ce va colecta Primăria de la cei 26.000 de buni platnici până la ultimul va vărsa către Financiar Urban.
În timp ce firma de gunoi insistă că 26.000 de plătitori sunt puţini, liberalii sar că sunt prea mulţi şi că, iniţial, directorul acceptase 18.000. Exclus, susţine public managerul societăţii private, de vreme ce, după calculele lui, ar trăi în oraş 28.000 de cetăţeni. Cum a ajuns la această concluzie? După socoteli şi para-socoteli făcute de specialişti la nivel naţional, s-a stabilit o normă de deşeuri menajere de 0,8 kilograme pe persoană, pe care o produce un locuitor din mediul urban. O matematică simplă, bazată pe această normă şi pe cantitatea colectată la Câmpulung, dă numărul celor care trăiesc efectiv în localitate, susţine directorul de la Financiar Urban, potrivit căruia nu există persoană care să nu producă gunoi, de când se naşte, până moare. Mai mult, mai puţin.
Totuşi, la negocierile cu Liviu Ţâroiu, acesta a acceptat 26.000 de inşi, iar, după negocierile cu reprezentanţii Consiliului, 22.500, pe motiv că de la atâţia estimează autorităţile că vor scoate taxa. Iată cum aflăm de la directorul firmei de gunoi câţi cetăţeni trăiesc în municipiu, în situaţii în care Primăriei nu-i sunt de ajutor cifrele contradictorii de la Statistică, Biroul Electoral Central şi recensământul care nu a fost validat din cauza informaţiilor aberante rezultate din munca de mântuială a recenzorilor.