Nereuşind, pentru a doua oară, să-şi strângă „oştenii” pe câmpul de luptă mirosind a proaspăt, după recenta renovare a sălii Consiliului Local, în ideea asigurării celor două treimi din voturile aleşilor, cerute de lege, pentru promovarea a trei proiecte privind domeniul public, a fost nevoie de o întoarcere a Executivului ca la Ploieşti. Maestrul piruetei salvatoare: Nicolae Ghinea, pus la muncă de absenţii lui Ţâroiu (plus „rebelul” Cornel Băjan), care l-au forţat pe secretar să disece mai bine legea, ca să găsescă portiţa – şi a găsit-o, să n-aveţi îndoială! – de a face trecute hotărârile ingrate. În timpul şedinţei Legislativului, de la sfârşitul lunii septembrie, respectivele solicitări, privind obţinerea unor terenuri din domeniul public, ar fi primit ok-ul legiuitorilor pentru a fi puse în practică. Asta deşi n-au întrunit procentul de 2/3 din totalul consilierilor în funcţie. Dar, după cum i-a liniştit Ghinea pe aleşii temători că legea este călcată în picioare, majoritatea de 50+1 este suficientă. Cel puţin, impresia lăsată de Secretariatul Primăriei, condus de Nicolae Ghinea, după încheierea dezbaterilor, a fost că trei hotărâri au primit girul Consiliului Local. A doua zi, se pare că cel care descâlceşte iţele legii s-ar fi răzgândit în privinţa majorităţii cu care se votează ceea ce ţine de domeniul public, caz în care hotărârile luate cu majoritatea simplă sunt picate. Cum sunt ele până la urmă, aprobate sau respinse, nu ştie nimeni, situaţie în care juriştii Prefecturii sunt solicitaţi din nou să-i lumineze pe ai noştri.
PSD-istul a preferat să facă notă discordantă cu partidul, nevotând hotărârile cu nereguli
La şedinţa de la finele lunii iulie, cele trei proiecte de hotărâri, al căror deznodământ, după discuţiile în plen, i-au zăpăcit pe petenţii parcelelor din domeniul public, au fost retrase de primarul Liviu Ţâroiu, din motivul valabil şi la sfârşitul lui septembrie: din cauza consilierilor absenţi, nu se asigura majoritatea cerută de lege, de 2/3, pentru a fi aprobate. Povestea de la sfârşitul lui iulie s-a repetat două luni mai târziu, numai că primarul n-a putut să aplice aceeaşi stratagemă a retragerii punctelor sensibile, trei la număr, mai cu seamă că unul – cererea unei doamne psiholog – fusese deja amânat de două ori.
Ca să înţeleagă cititorii ce înseamnă acest „2/3”, despre care tot vorbim, precizăm că, din totalul de 19 consilieri locali, la şedinţa de săptămâna trecută, au lipsit patru „bucăţi”: viceprimarul Mărgărin Blidaru şi Nicolae Dumitrescu, de la PSD, Anca Dumitrescu şi Cristi Creţu, de la PNL. Din cei 15 prezenţi, 13 (12,66, dacă vreţi exact) consilieri, reprezentând majoritatea de 2/3 din totalul aleşilor în funcţie, trebuiau să voteze „pentru” hotărârile cu pricina. Lucru care nu s-a întâmplat. Cei patru liberali prezenţi, Ionel State, Bogdan David, Lucian Ionescu şi Silviu Mănescu, când au fost împotrivă, când s-au abţinut. Celor patru, care şi-au propus să forţeze Executivul condus de primarul PSD să greşească, li s-a alăturat „răzvrătitul” Cornel Băjan, care face notă discordantă cu majoritatea de partid, votând cum îi dictează conştiinţa, nu partidul. Aşadar, din cei 15 aleşi prezenţi, cinci voturi au fost sacrificate cu abţineri ori chiar opţiuni negative.
Doar cu 10 voturi „pentru” acordate de PSD-iştii Estera Ambruş, Andreea Fărcăşanu, Constantin Ivan, Marin Stanciu, Victor Bână, Florin Pană, Ion Iliescu şi aliaţii, Sergiu Cicu şi Manuel Zenovie, de la ALDE, plus Constantin Staicu, de la PAM, condiţia celor două treimi era departe de a fi îndeplinită. Şi, atunci, ca cererile oamenilor să nu pice la vot, secretarul Nicolae Ghinea a găsit ceva de interpretat în lege. Cu toate că, până atunci, devenise un fel de cutumă ca tot ce ţinea de domeniul public, mai cu seamă dacă se construia pe el, să se aprobe cu majoritatea lărgită. Am explicat că această condiţie nu s-a îndeplinit, PSD nereuşind să facă rost de încă trei voturi, care ar fi fost asigurate dacă Blidaru şi Dumitrescu ar fi fost prezenţi şi dacă Băjan ridica şi el mâna „pentru”.
Aici se cuvine a preciza că PSD-istul Cornel Băjan este, poate, singurul care cântăreşte cinstit ce i se cere să aprobe şi tot aşa şi votează. Cu verticalitate, luându-şi bobârnacele de la colegi şi încasând eventuale acuzaţii de „trădare”. Dacă nu s-a aliniat partidului, înseamnă că la aceste închirieri este ceva care scârţâie. Iar cum a procedat acesta la şedinţa de săptămâna trecută este cu atât mai mult de apreciat. Curajul de a se abate de la linia propriului partid nu-l plasează de partea liberalilor, care se manifestă aşa cum se manifestă, pentru că sunt în opoziţie. Ba chiar aceştia din urmă nu arată nici măcar o consecvenţă la vot. Adică dacă ai fost împotrivă la primul proiect, fii împotrivă la toate, nu te abţii, căci în toate erau nereguli.
Secretarul Ghinea a interpretat legea ca să facă trecute, cu majoritate simplă, trei hotărâri care priveau domeniul public
Liberalii au simţit că este o bună ocazie de a „vâna” o greşeală gravă a conducerii PSD-iste a Primăriei şi au insistat ca procesul-verbal al şedinţei să consemneze că pentru amenajările pe domeniul public – două construcţii trainice, plus o alee betonată – nu sunt necesare cele două treimi. Pe lângă procesul-verbal, care, bănuim, a fost redactat corect, mărturie stă înregistrarea video a declaraţiilor secretarului, sigur pe el că „jumătate plus unul” este suficientă pentru succesul hotărârilor. De partea cealaltă, opozanţii sunt convinşi de eşec. Adică propunerile Executivului au picat cu brio. Atunci, a intervenit Nicolae Ghinea cu explicaţiile, care au întors situaţia în favoarea iniţiatorilor: „Problema este cum interpretăm. Dacă interpretăm ca „administrare a domeniului public”, atunci îi trebuiesc 2/3. Dacă interpretăm că, din punct de vedere urbanistic, s-a impus o închiriere, atunci avem majoritate simplă. Dacă dumneavoastră consideraţi că este administrarea domeniului public, atunci cele două proiecte nu au trecut. (…) Potrivit articolului 45 din Legea 215, alineatul 2, litera e), hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţii şi amenajarea teritoriului se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie. La alineatul 3, hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a 2/3 din numărul total al consilierilor în funcţie. Dar aici este vorba despre închiriere, nu este vorba despre înstrăinarea patrimoniului. Îi dai folosinţa.”
Odată închisă gura cârtitorilor liberali de către posesorul a două diplome în Drept, s-a lăsat impresia unei victorii a Executivului, care, a doua zi, s-ar fi „dezumflat” şi transformat în înfrângere, întrucât secretarul ar fi recunoscut că nu ar fi chiar atât de „interpretabil” votul precum susţinea cu o seară înainte. Mai mult, este posibil ca Prefecturii, unde vor ajunge hotărârile pentru validare, să i se pară „interpretabile” argumentele secretarului.
PSD-iştii, fără Băjan, au aprobat distrugerea spaţiului verde pentru o alee betonată
Asta deşi intrarea la cabinetul psihologic se putea face după modelul celei de la biroul executorului Mihai Mitu .Intrată pentru a treia oară pe ordinea de zi a unei şedinţe de Consiliu Local, cererea Adei Livia Grecu şi a lui Marius Marin, ea, domiciliată în Câmpulung, el, în Valea Danului, a trecut şi… nu prea. Cei doi au depus o cerere la Primărie, în mai 2016, prin care au solicitat să închirieze un teren de 6,60 mp, ca să tragă o alee din strada Fraţii Goleşti, adică din trotuar, către balconul de la parterul scării B a blocului A6a, unde va funcţiona un cabinet psihologic. În afară de aleea pentru care se decupa gardul viu şi se distrugea spaţiul verde, cei doi intenţionează să construiască nişte trepte de acces. Când Liviu Ţâroiu a retras acest punct din dezbaterea Consiliului, la sfârşitul lunii iulie, anticipând riscul de a pica, din cauză că-i lipseau nişte colegi, tot liberalii au cerut schimbarea proiectului, în sensul de a regândi intrarea în cabinet, prin ocolire, după modelul celei de la vecinul executor judecătoresc Mihai Mitu. N-avea sens să se tragă altă alee pe spaţiul verde, la distanţă de trei metri de actuala intrare în bloc, pe care o puteau folosi şi proprietarii cabinetului.
Nici vorbă de modificarea proiectului, care, aşa cum s-a prezentat în iulie, aşa s-a prezentat Consiliului şi în septembrie, din păcate, Primăria fiind mulţumită că deţinătorii cabinetului vor planta pe marginile aleii proprii arbuşti şi flori, ca să compenseze tăierea gardului viu. Pe cei zece ai lui Ţâroiu, cu aliaţi, cu tot, nu i-a mişcat faptul că petenţii au rămas „nemişcaţi” în chestiunea trecerii paralele cu accesul către scara de bloc, adică n-au dat curs cererii de a renunţa la ea, ca să intre în balcon tot aşa cum se intră la executorul Mitu. Dacă i-a deranjat cineva cu o asemenea cerere. Reamintim cum s-a votat: State, David, Ionescu şi Mănescu, împotrivă, Băjan, abţinere, restul zece, PSD+ALDE+PAM, pentru.
PSD-iştii, tot fără Băjan, de acord cu un balcon care depăşeşte lungimea celor de deasupra
A doua închiriere a unei suprafeţe din domeniul public, „trecute” fără votul a 2/3, ci pe baza „interpretărilor” secretarului Ghinea, era cerută de Nicolae Constantin Urzică, proprietarul unui apartament în Vişoi, la parterul blocului 13, de pe strada Emil Gârleanu, unde doreşte să-şi construiască un balcon. Pentru aceasta, omul a făcut o cerere, în luna aprilie, în ideea de a i se permite să ocupe cei 10,56 metri pătraţi, dar l-a apucat toamna cu construcţia nefăcută. Solicitarea lui Nicolae Urzică, precizează raportul, era pentru o lăţime de 2 metri, însă cei de la Urbanismul Primăriei au recomandat ca beneficiarul închirierii să respecte lăţimea de 1,2 metri. Altfel spus, bărbatul voia să-şi facă un balcon mai ieşit în afară decât celelalte şi, din câte s-a discutat la şedinţă, în prezenţa lui, şi mai lung. Despre lungime, care nici ea nu se încadra în proiecţia stabilită prin hotărâre de Consiliu, nicio vorbă în materialul Primăriei. Doar că se face pe lungimea apartamentului, nu pe cea a balcoanelor de deasupra, cum era firesc. Iar această „omisiune” i-a determinat pe cinci consilieri să se abţină, situaţie în care este posibil ca petentul să nu-şi poată construi balconul, neavând suficiente voturi favorabile ca hotărârea să fie considerată validă.
„Este o mare greşeală ce s-a făcut la proiectul trecut (n.r. cel cu cabinetul psihologic), la fel, o greşeală pe care o putem face la acest proiect. Colegii mei de la Urbanism cred că au fost la faţa locului, este vorba despre o extindere de balcon. Noi considerăm că trebuie să facem această extindere pe proiecţie. Chiar lângă acel balcon, cineva şi-a făcut o construcţie pe proiecţie. Nu înţeleg care ar fi diferenţa între cei doi. De ce unul trebuie să aplice nişte norme şi să meargă pe proiecţie, iar lângă să apară un balcon extins, care n-are nicio simetrie şi niciun aspect arhitectural. Am văzut că sunt şi nişte greşeli în certificatul de urbanism. Este o neconcordanţă între suprafaţa din certificatul de urbanism şi suprafaţa care se cere spre închiriere în proiectul de hotărâre.”, a precizat Lucian Ionescu, membru al Comisiei de Urbanism a Consiliului Local.
Într-adevăr, prin proiectul de hotărâre se cerea închirierea a 10,56 metri pătraţi, iar, în certificatul de urbanism, balconul avea 17,60 metri pătraţi. La fel, pe schiţele inserate în mapa de şedinţă a aleşilor. „Credeţi că cel din stânga dumneavoastră are autorizaţie de construire? Eu sunt convins că nu are.”, i s-a adresat Ionescu lui Nicolae Constantin Urzică, prezent la şedinţa de săptămâna trecută. „Nu mă interesează, eu vreau să fac totul legal.”, a replicat acesta.
În apărarea câmpulungeanului interesat să-şi mărească apartamentul, care n-are decât 37,45 metri pătraţi, primarul Liviu Ţâroiu a precizat că el, împreună cu membrii Comisiei de Urbanism, s-a deplasat în zonă. „Într-adevăr, numai unul este pe proiecţie, dar aşa a solicitat. Eu cred că s-ar face o reparaţie, ca arhitectură, să luăm proiecţia în sensul ca adâncimea să fie la nivelul balconului. O să rămână două zone între un balcon din dreapta şi unul din stânga, care nu vor avea nicio utilitate. Eu v-am propus să facem pe proiecţia balconului, dar nu ca lungime, numai ca adâncime. Dacă sunteţi de acord, facem o corecţie din punct de vedere al aspectului spatelui blocului. A doua chestiune: este în spatele blocului, nu este în faţă.”, a pledat primarul cauza cetăţeanului.
„Rămâne un spaţiu aiurea – spaţiul pe casa scării – dacă îl face cum spuneţi dumneavoastră şi cum este în certificatul de urbanism. Rămâne liber un loc urât. Dacă erau toate pe amprentă, aveai o linie normală. Dar se poate face o magazie între cele două fără probleme, căci aşa se practică peste tot. Mai închiriem şi pe altă stradă, pentru alt balcon? Văd că în studiul de oportunitate avem „strada Dumitru Lazea, nr.8, blocul 22” (n.r. în loc de Emil Gârleanu, blocul 13). Nu este prima dată când facem copy-paste ale unor studii.”, i-a prins din nou Ionel State pe subalternii lui Ţâroiu copleşiţi de o superficialitate greu de calificat.
„Domnul Urzică are perfectă dreptate şi eu mă bucur că a venit şi că vrea să fie în legalitate, ceea ce n-au făcut şi alţi cetăţeni, când şi-au construit abuziv balcoane. Dumnealui are dreptate. Face o referire la vecinul din stânga, care – am fost şi am văzut – are mai mult decât un dormitor făcut din balcon. Este extraordinar de mare. Trebuie verificat şi sunt aproape sigur că nu are autorizaţie de construire. Dacă noi îi vom da dumnealui fără a se încadra pe proiecţie, vom crea un precedent şi, poate, toţi din zonă sau din tot Vişoiul vor cere să-şi extindă balcoanele în afara celor de deasupra.”, a încheiat dialogul pe acest subiect Lucian Ionescu.
În ciuda acestor replici cu emoţii pentru cetăţeanul care aşteaptă avizul Consiliului de o jumătate de an, hotărârea cu balconul extins în afara celorlalte a beneficiat de cinci abţineri din partea liberalilor şi ale PSD-istului Cornel Băjan, care îi diminuează considerabil şansele de a fi pusă în practică, nereuşind să întrunească condiţia celor 2/3 din numărul aleşilor.