Primul şef de instituţie judeţeană, invitat de prefectul Cristian Soare să prezinte raportul de activitate aferent perioadei ianuarie-august 2016, a fost Alin Mihai, şeful Gărzii Forestiere Judeţene Argeş. Acesta a suplinit absenţa inspectorului şef Viorel Mihălcioiu, aflat la momentul desfăşurării Colegiului Prefectural într-o şedinţă la Ministerul Mediului. Reamintim că, joi, 29 septembrie 2016, şeful Prefecturii Argeş i-a convocat pe primarii musceleni la Câmpulung, unde acesta a venit cu o delegaţie impresionantă de directori ai serviciilor deconcentrate din judeţ, pentru a se pune, cu lămuriri, la dispoziţia conducătorilor administraţiilor publice locale din teritoriu.
22.775 de hectare de pădure sunt neadministrate şi nepăzite
Potrivit prezentării asigurate de directorul Alin Mihai, Garda Forestieră Argeş este o structură de specialitate din subordinea Gărzii Forestiere Ploieşti, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Suprafaţa fondului forestier din judeţul Argeş este de 276.840 de hectare, din care 245.000 de hectare fond forestier administrat prin structuri silvice, adică ocoale silvice, şi 22.775 de hectare, fond forestier neadministrat sau fără servicii silvice, respectiv fără pază. „Ţinând cont de aşteptările societăţii civile, de realităţile în domeniul silvic, de importanţa pădurii, componentă a dezvoltării durabile a societăţii noastre, Garda Forestieră Argeş a avut, în primele opt luni, ca principale obiective: o implicare activă şi permanentă în fenomenul tăierilor ilegale de arbori, prin concentrarea acţiunilor de control în zonele cele mai predispuse tăierilor ilegale cartate prin harta zonelor de risc; urmărirea diminuării suprafeţelor de pădure neadministrate sau neasigurate cu pază, precum şi a celor din fondul forestier tăiate şi neîmpădurite; sprijinirea activă şi eficientă a cetăţenilor, proprietarilor de păduri şi a operatorilor de pe piaţa lemnului, mai ales în ceea ce priveşte soluţionarea eficientă şi promptă a sesizărilor primite de la cetăţeni.”, a precizat acesta.
Harta zonelor de risc a fost întocmită sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în anul 2015, în colaborare cu o organizaţie neguvernamentală. Acest document a fost dezvoltat pentru creşterea eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a tăierilor ilegale şi a sustragerii de arbori. „Ea nu reprezintă o cartare a zonelor defrişate, ci o cartare a zonelor predispuse la acest fenomen.”, a precizat şeful Gărzii Forestiere Argeş.
Ursul a impus întrunirea a 17 comisii de evaluare a pagubelor, iar mistreţul, a 10 comisii
Activitatea de control, în perioada ianuarie-august 2016, a Gărzii Forestiere Argeş a constat în efectuarea a 323 de controale privind modul de respectare a regimului silvic, atât la structuri silvice, ocoale silvice, private şi de stat, cât şi la agenţi economici, respectiv fond forestier, privat şi de stat. În urma acestor controale, au fost aplicate 189 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 564.000 lei (5,6 miliarde de lei vechi). Suprafaţa de pădure preluată în pază, în urma acţiunilor întreprinse de inspectorii instituţiei, a fost de 1.302 hectare. Prin controalele efectuate de către inspectorii din cadrul Gărzii Forestiere Argeş, atât separat, cât şi împreună cu organele de Poliţie din cadrul IPJ Argeş, a fost verificat un volum de 4.541 de metri cubi tăiaţi ilegal, cu o valoare de peste un milion de lei.
Principalele fapte sancţionate, care implică încălcarea regimului silvic, au constat în: tăieri ilegale de arbori, nerespectarea modului de punere în valoare a masei lemnoase, cu precădere în zonele în care aceste puneri în valoare sunt interzise; nerespectarea prevederilor angajamentelor silvice şi nerespectarea tehnologiilor de exploatare.
În ceea ce priveşte activitatea de vânătoare sau cinegetică, aceasta s-a axat în principal pe verificarea modului de evaluare a efectivelor de vânat, stabilirea cotelor de recoltă şi avizarea acestora în vederea aprobării şi participarea în comisiile de evaluare a pagubelor produse de speciile de vânat. În special, specia urs – 17 comisii de evaluare şi specia mistreţ – 10 comisii de evaluare. Comisiile s-au întrunit în urma cererilor primite de la cetăţeni şi a sesizării unor pagube.
Cu telefonul puteţi ajuta la depistarea transporturilor ilegale de lemne
În perioada următoare, ca obiective principale, Garda Forestieră Judeţeană Argeş se va concentra pe intensificarea acţiunilor de control în vederea combaterii tăierilor ilegale de arbori şi pe identificarea proprietarilor de fond forestier neadministrat sau neasigurat cu pază. „Aici aş cere sprijinul atât al administraţiei publice centrale, cât şi al administraţiei publice locale. Fac un apel la domnii primari să ne pună la dispoziţie listele cu proprietarii puşi în posesie, atât pe Legea 18, cât şi pe Legea 1. Noi vom proceda la identificarea lor, în vederea asigurării cu pază a terenurilor forestiere pe care le deţin.”, a continuat Alin Mihai.
Acesta s-a referit apoi la două lucruri de interes, parte a fenomenului tăierilor ilegale şi sustragerilor de arbori. Din luna iulie a acestui an, s-a lansat o aplicaţie adresată publicului larg, în vederea semnalării transporturilor ilegale de lemne. Aplicaţia se numeşte „Inspectorul pădurii” şi este o componentă a „Radarului pădurii”, dezvoltată în scopul implicării cetăţenilor în stoparea fenomenului tăierilor ilegale de arbori. Ea se poate descărca pe orice tip de telefon de tip Smartphone cu sistem de operare Android, din modulul Google Play, şi se instalează foarte uşor pe telefon. Oricărui vehicul care transportă material lemnos i se introduce numărul de înmatriculare, moment în care pe telefon apare ori cod valid, ori cod invalid. Dacă apare cod invalid, cetăţeanul care constată acest lucru trebuie să sune la 112 şi să dea detalii despre mijlocul de transport, respectiv numărul de înmatriculare şi zona în care se află. „Urmează ca organele de Poliţie, împreună cu noi sau cu personalul de la Direcţia Silvică, să-l oprească şi să verifice dacă transportul este legal sau ilegal.”, a adăugat şeful Gărzii Forestiere Argeş.
Amenzi cu adevărat usturătoare: până la 5.000 de lei, pentru pădurea nepăzită, până la 10.000 de lei, pentru transportul ilegal, şi până la 12.000 de lei, pentru tăierea ilegală
Primarii au fost informaţi şi cu privire la câteva noutăţi legislative în domeniu. A apărut deja, fiind publicată în Monitorul Oficial, şi va intra în vigoare din 20 octombrie 2016 Ordonanţa de Urgenţă nr.51, care modifică şi completează Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Ca noutate, se introduce sancţiunea contravenţională complementară, respectiv se vor reţine sau confisca bunurile destinate folosirii sau rezultate din săvârşirea contravenţiei silvice. Tot ca măsură complementară, retragerea autorizaţiei, atestatului sau codului agentului economic care se face vinovat de tăieri ilegale.
De asemenea, valoarea amenzilor creşte destul de mult. Pentru neasigurarea pazei fondului forestier, dacă până acum amenda era de la 500 la 1.000 de lei, acum creşte de la 1.000 la 5.000 de lei. „N-o să începem imediat cu amenzi, dar o să facem cumva ca să conştientizăm populaţia, în special, proprietarii de pădure, de importanţa asigurării pazei fondului forestier. O să iasă un pic de tam-tam în momentul în care proprietarii vor primi amenzile acestea destul de mari.”, a anticipat Alin Mihai.
Pentru tăieri ilegale de arbori, în vechea Lege 171, amenda era cuprinsă între 500 şi 5.000 de lei. În noua lege, amenda ajunge până la 8.000 de lei – pentru persoanele fizice şi 12.000 de lei – pentru persoanele juridice, asta, bineînţeles, în cazul în care nu este infracţiune. În ceea ce priveşte transportul ilegal de lemn, pe lângă reţinerea sau confiscarea mijlocului de transport, amenda va fi cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei, spre deosebire de vechile sancţiuni, cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei. „Încă o dată, fac apel la dumneavoastră să sprijiniţi instituţia noastră şi ocoalele silvice de stat şi private, în special, în privinţa preluării în pază a suprafeţelor de fond forestier neadministrate şi mă refer cu precădere la cele retrocedate pe Legea 18. Sunt retrocedări făcute la grămadă, sunt retrocedări pe suprafeţe extrem de mici, nedelimitate, şi de aici rezultă o procedură destul de greoaie de pază a acestor suprafeţe. Va trebui ca dumneavoastră, Primăriile, să ne ajutaţi prin punerea la dispoziţie a listelor şi cumva prin conştientizarea proprietarilor, acolo unde zonele nu permit o delimitare a suprafeţelor, să se înfiinţeze asociaţiile de proprietari, pentru preluarea unei suprafeţe mai mari de pădure în pază. Aş încheia cu observaţia că fondul forestier este de interes naţional, nu este o proprietate oarecare. Pădurea aflată în proprietate are implicaţii asupra vieţii tuturor şi, ca atare, trebuie s-o tratăm ca fiind de interes naţional.”, a conchis şeful Gărzii Forestiere Argeş.