Laitmotivul Colegiului Prefectural desfăşurat la Câmpulung l-a constituit, poate, cea mai arzătoare problematică specifică zonei de Nord, o zonă împădurită, cea forestieră, cu tot ceea ce presupune: furtul de lemne, dificultatea extragerii materialului lemnos din ariile protejate de către proprietarii de pădure, chiar chestiunea vecinătăţii în aceste spaţii. La nivel naţional, cadrul legislativ este într-o continuă schimbare, în ideea de a mai domoli elanul ciopârţirii pădurilor. La nivel local, una dintre doleanţele primarilor, inclusiv a celui de la Câmpulung, către autorităţile judeţene constă în înfiinţarea unor depozite de material lemnos, la care cetăţenii să poată apela în vederea procurării rezervelor necesare peste iarnă. Aşa este descurajată practica arhicunoscută de a apela la etnicii care prestează astfel de comisioane, mai ales dacă preţul practicat la depozit este fixat sub tariful perceput de hoţii de lemne.
La Dâmbovicioara, deţinătorii de păduri private în arii protejate, cu mare greutate, reuşesc să se folosească de bunul lor
Primul care a lansat necesitatea punerii la punct a unui cadru organizat, în care populaţia – şi nu numai cei interesaţi să cumpere, ci şi beneficiarii cărora Primăria le asigură combustibilul solid pentru încălzire, fie unităţilor de învăţământ, fie cazurilor sociale – să aibă la dispoziţie un spaţiu din care să-şi procure lemnul, a fost deputatul Gheorghe Marin. Acesta a preluat o rugăminte a primarilor din mediul rural, de a se reveni la sistemul organizat, creat în sprijinul sătenilor care ştiau cui şi unde să se adreseze pentru a primi lemnele de foc. „Sunt câteva chestiuni pe care vreau să le ridic, rezultate din discuţiile pe care le-am avut cu primarii din zonă. Lemnele pe care le au pentru şcoală sau pentru persoanele în vârstă, care nu pot să se deplaseze. Înainte exista un cadru organizat, în care se asigurau lemnele de foc. Haideţi să vedem împreună cum putem să facem ca şi această doleanţă să fie îndeplinită. Mai este o chestiune cu care eu am intrat în contact în zona de Nord, la Dâmbovicioara, legată de cei care au păduri private în zonele protejate. Cu foarte mare greutate, ei reuşesc să-şi procure lemnele necesare din aceste păduri. Ar trebui să facem o colaborare noi, cei din Legislativ, cu dumneavoastră, în sensul de a interveni asupra legislaţiei, în cunoştinţă de cauză, în aşa fel încât modificările respective să fie benefice pentru cei supuşi acelei legislaţii. În ceea ce priveşte regimul silvic, lucrurile s-au normalizat cât de cât, mai sunt câţiva paşi de făcut împotriva tăierilor ilegale, o problemă care s-a discutat şi în Consiliul C.S.A.T. În privinţa ariilor protejate, eu, împreună cu parlamentarii de Argeş, promovăm o modificare a legislaţiei, în aşa fel încât şi problemele de vecinătate să fie rezolvate.”, a precizat parlamentarul muscelean.
Acesta a declarat că, în contextul îmbunătăţirii Codului Silvic, pentru ca tăierile ilegale să nu se mai producă cu acelaşi avânt ca în anii trecuţi, ar fi dorit ca reprezentanţii Gărzii Forestiere Argeş să-i prezinte o analiză comparativă a perioadei de dinainte de modificarea legii silvice şi a celei în care s-au aplicat noile prevederi. „Mai mult, noi am insistat să existe un control şi din partea Jandarmeriei, în ceea ce priveşte tăierile ilegale. Am remarcat că mai există o suprafaţă importantă de fond forestier, care nu este nici la stat, nici la privat. Ar trebui să faceţi toate demersurile ca toată pădurea să fie sub control.”, a încheiat acesta.
“Este absolut necesar să creăm la Câmpulung un depozit de combustibil pentru cetăţeni”
Înainte de a intra în Sala Mare, unde s-a ţinut Colegiul Prefectural, primarul Liviu Ţâroiu a discutat cu Cătălin Oprei, directorul Ocolului Silvic Câmpulung, posibilitatea realizării în municipiu a unui depozit de lemne. „Dânsul a venit cu o idee, noi o susţinem şi este absolut necesar să creăm la Câmpulung un depozit de combustibil pentru cetăţeni. Avem o arie foarte mare de case, care sunt încălzite cu sobe şi centrale pe lemne, de aceea solicităm să ne sprijiniţi, pentru ca, împreună cu Direcţia Silvică, să rezolvăm acest deziderat. Ar fi foarte bine pentru noi. Ar avea şi cetăţeanul de unde să-şi procure lemnele şi furtul cred că ar fi descurajat, pentru că de la depozit şi-ar cumpăra lemne mai ieftin.”, a explicat primarul municipiului autorităţilor de la judeţ necesitatea unui asemenea punct, care i-ar îndepărta pe orăşenii care cumpără lemne să apeleze la hoţii din împrejurimi.
„Dacă vrem să eliminăm furtul de lemne, ar fi foarte important să fim sprijiniţi financiar să băgăm gaze naturale”
Primarul de la Bughea de Sus, în schimb, nu vrea să încurajeze consumul de material lemnos, ci le cere responsabililor de la judeţ să-l ajute să modernizeze localitatea în privinţa utilităţilor. „Dacă vrem să eliminăm furtul de lemne, mai cu seamă în comuna Bughea de Sus, ar fi foarte important să fim sprijiniţi financiar să băgăm gaze naturale în zonele respective. Cum am făcut la Lereşti, putem să facem la Dragoslavele, putem să facem la Bughea de Sus şi Albeştii de Muscel. Trebuie să ne sprijiniţi cu fondurile aferente pentru această chestiune.”, este cerinţa primarului Nicolae Tarbă.
A doua problemă adresată deputatului Gheorghe Marin şi preşedintelui executiv al Asociaţiei Comunelor, filiala Argeş: „Să modificăm legislaţia în vigoare, prin care ajutorul de încălzire pentru cei de la „416” să nu mai fie finanţat prin administraţia locală, ci să se dea direct de la bugetul de stat.” Motivul acestei petiţii a fost explicat de primarul Nicolae Tarbă astfel. De când este el primar, niciodată n-a primit fondurile necesare. „Vine sezonul de iarnă şi nu putem să le dăm celor de la „416” niciun leu. Cred eu că ar fi mult mai bine ca tot ceea ce ţine de asistenţa socială să se dea de la statul român.”, a precizat edilul comunei Bughea de Sus.